Larisa este elevă în clasa a VI-a şi încearcă să găsească un refugiu în desen ca să uite de sărăcia lucie în care trăieşte. Locuieşte într-o cămăruţă întunecată şi sărăcăcioasă în care nu are gaz şi curent. Apa de băut o aduce de la un şantier. Părinţii sunt bolnavi, iar în casă le intră lunar mai puţin de 300 de lei: ajutorul social al mamei şi alocaţia fetiţei.
\"Mi-aş dori orice şi-ar dori orice copil. Apă în casă, curent, să nu te mai duci la oameni şi să ceri\", spune Larisa.
Tatăl Larisei munceşte cu ziua pe unde apucă. Alte ori strânge fiare vechi pe care le vinde. Când este în putere, mama Larisei munceşte. După două luni de muncă la un restaurant, a fost trimisă în şomaj.
Larisa merge la şcoală, iar notele ei sunt foarte bune. Pasiunea pentru pictură o face să îşi dorească o trusă de pictură profesională. Pe care, cu ajutorul lui Moş Crăciun poate o va avea.
