Decizia fără precedent a tribunalului Alba Iulia, prin care un condamnat a scăpat de acuzația de "abuz în serviciu", are o explicație extrem de simplă și nu are legătură cu scandalul legat de celebra OUG 13.
Persoana în cauză a fost condamnată inițial pentru încălcarea unei hotărâri de guvern (HG), însă Curtea Constituțională a decis ulterior să restrângă incidența infracțiunii de abuz în serviciu strict la încălcarea legii și a ordonatelor de urgență (OUG).
Din momentul acelei decizii a CCR, nr.405/2016, abuzul în serviciu nu mai poate fi comis decât prin încălcarea unei legi promulgate sau a unei ordonanțe de urgență.
"Cum omul fusese condamnat pentru încălcarea de HG, instanța Curții de Apel a constatat că abuzul în serviciu nu i se mai aplică, deci nu mai trebuie să stea în pușcarie. Asta s-ar fi întâmplat indiferent ce modificări ar fi fost aduse Codului Penal pentru că reprezintă o consecință directă a deciziei CCR", spune jurnalistul Ioana Ene Dogioiu.
Dragnea regretă abrogarea OUG 13: "Decizia instanței de la Alba arată că Guvernul a avut dreptate"
Beneficiarul deciziei Curtii de Apel Alba a intrat în direct la un post TV unde a explicat ce a cerut si ce a invocat, adica faptul că nu a încălcat legea sau OUG, ci HG care nu mai intra sub incidenta abuzului in serviciu.
Explicațiile persoanei achitate la Alba Iulia au fost ignorate de o parte a presei, care a continuat cu manipularea că întreg abuzul în serviciu e dezincriminat, Guvernul ar fi incercat sa-l reincrimineze si piata l-a impiedicat.
"Dacă OUG 13 nu ar fi fost abrogată, nu ar fi apărut această decizie a unui tribunal", a declarat Liviu Dragnea marți dimineață, propagând mai departe scenariul dezincriminării abuzului în serviciu în conexiune cu abrogarea Ordonanței lui Florin Iordache.
Aceeași situație la Cluj: nicio legătură cu OUG 13-14
Curtea de Apel Cluj a decis, luni, achitarea a patru persoane acuzate de abuz în serviciu contra intereselor publice şi complicitate la abuz în serviciu. Ca și în cazul de la Alba Iulia, motivația achitării e legată de aceeași decizie a CCR care spune că abuzul de serviciu se referă doar la legi promulgate și la OUG-uri, nu și la acte normative inferioare.
Purtătorul de cuvânt al Curţii de Ael Cluj, Lucian Marian, a declarat, marţi, corespondentului Mediafax, că decizia a fost dată luni, în consens cu hotărârea de anul trecut a Curţii Constituţionale a României.
"Curtea de Apel Cluj a decis luni achitarea mai multor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu, decizia fiind dată în consens cu decizia Curţii Constituţionale a României care explicitează pentru constituţionalitate abuzul în serviciu. Fapta comisă în concret de cei judecaţi în acest dosar, nu în general, nu mai este prevăzută de legea penală, şi s-a reţinut că inculpaţii nu ar fi încălcat o obligaţie sau o îndatorire prevăzută de o lege sau OUG, ci de un act normativ inferior. Decizia CCR de anul trecut este obligatorie pentru instanţele de judecată. În momentul în care este sesizat un abuz în serviciu acesta trebuie să fie analizat în virtutea deciziei CCR. Decizia Curţii de Apel Cluj emisă luni este definitivă", a spus Marian.
Explicația clară a unui judecător CSM
Fostul judecător CSM Cristi Dănileț a explicat pe larg că apariția OUG 13 nu are nicio incidență în speța de la Alba Iulia.
"Abuzul in serviciu este in Codul penal! Curtea de Apel Alba Iulia constată că a intervenit o dezincriminare a faptei numai în situaţia în care îndeplinirea defectuoasă a unei îndatoriri de serviciu are loc prin încălcarea oricărui alt act normativ în afară de lege, ordonanţă sau ordonanţă de urgenţă, aceasta fiind şi situaţia faptei pentru care a fost condamnat contestatorul din prezenta cauză", scrie Dănileț pe Facebook.
"Ieri a fost pronunțată o decizie a Curții de Apel Alba-Iulia prin care un inculpat este pus în libertate, deși fusese condamnat pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, pe motiv de dezincriminare.
Pentru că a apărut motivarea deciziei și fără a-mi permite un comentariu pe marginea procedurii urmate, voi face câteva comentarii:
Inculpatul fusese condamnat definitiv în aprilie 2016 pentru abuz în serviciu comis cu prilejul organizării unui concurs, normele cu privire la acesta fiind prevăzute într-o hotărâre de guvern, după cum reiese din comunicatul DNA. În iulie 2016 a apărut decizia 405/2016 a CCR care spune că nu orice încălcare de atribuții poate duce la sancționare pentru abuz în serviciu, ci numai a celor prevăzute într-o lege, ordonanță a Guvernului sau ordonanță de urgență a Guvernului. Împotriva acestei condamnări, după apariția deciziei CCR, a fost exercitată o contestație la executare care a fost admisă pe considerentul că este vorba de încălcări ale atribuțiilor prevăzute într-o hotărâre de Guvern, or – din iulie 2016 – aceasta nu mai constituie infracțiune.
Astfel, chiar dacă Parlamentul/Guvernul încă nu a clarificat textul de lege ce incriminează abuzul în serviciu, magistrații sunt obligați să aplice la actuala reglementare interpretarea dată de Curtea Constituțională, nicidecum să considere că nu mai există în cod infracțiunea de abuz în serviciu. Asta am mai arătat acum câteva zile.
Precizez că apariția OUG 13 nu are nicio incidență în speța de mai sus. Așa cum am comentat la data apariției acesteia, Guvernul invocase pretextul existenței deciziei CCR nu doar pentru a clarifica textul în sensul cerut de CCR, ci și pentru a dezincrimina faptele de abuz în serviciu cu prejudiciu sub 200.000 lei, pentru a reduce la jumătate sancțiunile pentru abuzul în serviciu indiferent de prejudiciul produs și pentru a exclude de la răspundere penală pe cei ce au comis abuz în serviciu prin adoptare de acte normative de orice fel.
Mai precizez că numai dacă un text de lege este declarat neconstituțional, el trebuie corectat de Parlament în 45 zile, altfel este eliminat din legislație – art. 147 alin.1 din Constituție. Acest lucru nu se întâmplă când este o decizie de interpretare, cum e cea de față. Chiar dacă textul care incrmineaza abuzul in serviciu ar fi fost pus in acord cu decizia CCR de vara trecută, solutia de la Alba-Iulia ar fi fost aceeași.
AȘADAR:
Reglementarea din Codul penal este următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte în mod defectuos şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.
Reglementarea după decizia CCR trebuie a fi considerată următoarea: „Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, nu îndeplineşte un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea legii, a unei ordonanțe sau ordonanțe de urgență a Guvernului şi prin aceasta cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”, a mai scris Danileț.
