Jumătate dintre pacienţii internaţi în sevraj au vârste de 14-15 ani şi majoritatea ajung la spital aduşi de către părinţi. Majoritatea părinţilor însă, conştientizează faptul că minorii sunt dependenţi de droguri din cauză că aceştia încep să fure lucruri din casă. Cu toate acestea copiii provin din diferite medii sociale.
"Vârsta de debut a consumului e din ce in ce mai joasă. Am văzut la frăţior şi surioară, ea 11 ani, el 9 ani şi deja iau heroină e deosebit de trist.", a spus medicul Lucian Vasilescu, director al Secţiei XVI de la Spital "Alexandru Obregia", Bucureşti
Problemele sociale, anturajul, lipsa de atenţie sunt elementele care pot să împingă un adolescent către droguri. "Părinţii muncesc de dimineaţa până seara, au două trei joburi să ţină familia, poate încearcă să compenseze lipsa de timp petrecută cu ei, prin bani. Dacă un puşti, la şcoală merge sau nu merge, mama sau tata nu e acasă, el îşi petrece timpul în faţa blocului, iar acolo tovaraşii lui consumă droguri pentru a avea acces în acel grup, pentru a putea fi valorizat, va începe şi el să consume", susţine medicul Lucian Vasilescu.
Tinerii care ajung în centre de dezintoxicare au probleme cu drogurile puternice. Aici medicii le oferă asistenţă medicală, însă unul dintre cele mai importante servicii aduse tinerilor este consilierea psihologică. O cură de dezintoxicare durează cel mult două săptămâni, după care bolnavul scapă de durerile fizice. Însă abia de-acum începe greul, tânărul trebuie să se lupte cu tentaţia de a mai mai lua o doză.
Medicii avertizează că un consumator de droguri ajunge cel mai adesea să sufere de hepatită şi SIDA. De cele mai multe ori tinerii ajung să contacteze virusul HIV din cauză că folosesc în grup aceleaşi seringi şi aceleaşi ace atunci când îşi injectează drogurile. Astfel statul ajunge să cheltuiască mai mulţi bani pentru tratamentul tinerilor care din dependenţi de droguri devin bolnavi de hepatită sau SIDA.
"Eu toxicoman intru într-o farmacie şi cer o seringă, iar farmacista se gândeşte săracul copil dacă îi dau o seringă se va droga cu ea şi nu mi-o vinde. Nu se va întâmpla ce se gândeşte. Eu tot mă voi droga, dar cu seringa altuia. În felul aceasta voi lua hepatita C, voi lua SIDA, voi avea infecţii. Voi avea de suferit eu ca individ şi societatea care va plăti pentru toate astea. A da toxicomanilor seringi e primul pas, prima măsură", declară medicul Lucian Vasilescu, director al Secţiei XVI de la Spital "Alexandru Obregia", Bucureşti
În fiecare an doar la Spitalul "Alexandru Obregia" din Capitală ajung peste 800 de tineri dependenţi de heroină sau cocaină.