"Nu (intrăm în deflație — n. r.). Și am două argumente. În primul rând, grosul acestei dezinflații, într-adevăr de tip șoc, vine nu neapărat din reducerea TVA la 19%, care nu este certă, dar nu puteam să nu o luăm în calcul. Grosul vine tot de la reducerea TVA la alimente, pentru că ponderea alimentelor în coșul de consum este foarte mare. Noi am calcula un indicator de transmisie de 60% (impactul scăderii TVA în prețuri — n. r.), dar este mult mai mare. Și perioada a fost bine aleasă, cu ofertă bogată. A fost o decizie fericită și pentru că s-a adresat unui sector al economiei care are capacități de producție", a explicat guvernatorul BNR.
Mai mult, explică Mugur Isărescu, un al doilea argument este legat de faptul că, la o creștere de 6% a consumului, care probabil se va duce la 10% până la finalul anului, nu se poate vorbi despre deflație.
"Atunci (în deflație — n. r.) se amână consumul în așteptarea scăderilor de prețuri. Pericolul nu este în scăderea prețurilor, pericolul îl constituie reducerea graduală a consumului de natură să reducă cererea și să reducă creșterea economică. Nu vedem pericol. Avem creștere de consum și avem creștere economică", a subliniat Isărescu.
Totuși, susține șeful BNR, se conturează presiuni inflaționiste din creșterile de salarii anunțate, care sunt foarte mari.
"7% — 8% — 10% este o creștere mare și se anunță creșteri și mai mari. Cu greu poți să te gândești că ai creșteri de productivitate de 10% în actualele condiții în România. Deci, trebuie să se ducă undeva... dar vor fi ecranate de reducerea prețurilor la alimente", a subliniat guvernatorul BNR.
