VIDEO Culisele statului paralel: Aceeași mafie, interese diverse: cum s-a reprofilat de la spații verzi la gunoaie

Sectorul 1 a pierdut hectare întregi în parcurile Herăstrău, Bordei şi Clucerului. Situația se repetă în toate sectoarele Capitalei. Pierderi importante au suferit și parcurile Circului, Plumbuita și Verdi din sectorul 2. Chiar fostul viceprimar al Capitalei, Aurelian Bădulescu, a declarat la Realitatea PLUS că DNA are în lucru un dosar privind situația retrocedărilor din Parcul Verdi. Realitatea PLUS a trimis o solicitare de presă Direcției Naționale Anticorupție, pentru clarificarea mai multor aspecte. Până la difuzarea acestui material, jurnaliștii nu au primit răspuns. Totodată, Bădulescu a vorbit și despre presiunile la care a fost supus, venite din partea unor persoane apropiate de conducerea Romprest.

"A. Bădulescu: Au facut presiuni din mai multe părți. Una a fost Parchetul General, prin intermediul unor procurori care înțeleg că stau la masa seara prin cârciumile din nordul Capitalei si sunt prieteni cu clanul din care o parte din actionari (Romprest - N.R.) face parte.

Intrebare: La cine va referiti? La Budeanu, Dobrescu, Valache?

A. Bădulescu: Nu le spun. Pt domnul Budeanu nu pot sa vorbesc mult că mă intreabă DNA-ul acum, mai nou, alte chestiuni legate de un parc din Bucuresti.

Întrebare: Parcul Verdi?

A. Bădulescu: Nu e placut sa ai de a face cu oameni care pozeaza in oameni seriosi, iar in spate fac presiuni si nu te lasa sa faci ceea ce trebuie pentru comunitate ".

Povestea parcului Verdi se leaga de numele unui personaj des pomenit la "Culisele statului paralel." În 2018, Consiliul General a aprobat cumpărarea a 4,6 hectare de teren în Parcul Verdi din Capitală. Negociator ar fi fost, potrivit G4Media, controversatul om de afaceri Dragoș Săvulescu, condamnat în dosarul fostului primar constănțean, Radu Mazăre. Deși inițial terenul a fost evaluat de către un expert la aproape 27 de milioane de euro, suma de vânzare a sărit la aproape 50 de milioane de euro. O lege aprobată cu puțin timp înainte ar fi dus la dublarea sumei.

Astfel că, anul trecut, Prefectul Capitalei de la acea vreme, Sever Romulus Stana, a atacat la Tribunalul București hotărârea Consiliului General al Municipiului București care a dat undă verde Primăriei Generale să plătească aproximativ 50 de milioane de euro pentru 4,6 hectare de teren din Parcul Verdi.

Saadathi Sohi Manoheher, fostul Patron Antrefrig, Budeanu Speranţa, mama lui Radu Budeanu, fondatorul CANCAN, şi Dragoş Emil Săvulescu ar fi principalii beneficiari ai afacerii cu Primăria București, potrivit aceleiași surse. Ei au cumpărat terenurile de la foștii proprietari.

Situația este asemănătoare și în Parcul Titan din sectorul 3, unde au fost retrocedate peste 12 hectare. Retrocedările au ciopârţit și Parcul Tineretului, din sectorul 4, parcurile Izvor, Coşbuc şi Sebastian, din Sectorul 5 şi Parcul Grozăveşti din Sectorul 6. Deoarece au văzut un potențial imens să facă ușor sume foarte mari, în aceste combinații au intrat băieții deștepți care au căutat moștenitori de terenuri confiscate în diferite zone ale Capitalei. Apoi au cumpărat, pe nimic, drepturile litigioase de la cei epuizați de procese, pentru ca ulterior să le vândă contra unor sume exorbitante. Pe terenurile din parcuri sau spații verzi vândute, rechinii imobiliari, alți profitori de succes, au ridicat blocuri și clădiri de birouri, au dezvăluit mai multe anchete publicate si de Rise Project.

Totul în detrimentul cetățenilor și de multe ori, mână în mână cu primarii de sector. Iar situația nu arată mai bine nici în prezent. Într-un București extrem de poluat există riscul să respirăm și mai puțin aer curat. Aproape un sfert din spațiile verzi ale orașului s-ar putea transforma în ansambluri rezidențiale, atrag atenția activiștii de mediu. În noile planuri urbanistice ale Capitalei, apar ca suprafețe construibile fostul ștrand Floreasca, Aleea Ștrandului Tei și o porțiune mare de pe malul stâng al Dâmboviței. Toate râvnite de investitorii imobiliari.

Potrivit unui raport al Centrului de Cercetare al Comisiei Europene de anul trecut, Bucureștiul apare cu 7,11 metri pătrați de spațiu verde pe cap locuitor, în timp ce în Viena și Berlin procentul este triplu.

În paralel, Bucureștiul, locul unde parcurile au fost ciopârțite de la an la an, iar spațiile verzi s-au diminuat constant, este la un pas de o criză majoră a gunoaielor, cu binecuvântarea instituțiilor statului, care ignoră realitatea și angajamentele luate de România. Nu mai este deloc un secret faptul că milioane de euro, bani publici gestionați de primăriile de sector, au ajuns an de an, în conturile companiilor care ridică gunoiul. Unele au reușit să dețină monopol, după ce, în prealabil au eliminat din joc, rând pe rând, mai toate firmele concurente. Ba chiar și-au renegociat contractele cu unele primării în avantajul lor, mărind taxele pentru anumite servicii. Iar când majorarea cerută a fost refuzată, în multe cazuri, companiile au refuzat să mai ridice gunoiul.

În timp ce în Capitală, în unele sectoare, gunoiul zace neridicat de pe străzi, anul următor o să vină și cu amenzi usturătoare, plătite tot din buzunarul cetățenilor. În 2021, România trebuie să raporteze Uniunii Europene datele privind ținta de reciclare a deșeurilor, și anume reciclarea a 50% din deșeurile generate în 2020. În București, în acest an, avem o reciclare de doar 8-9%. Urmarea: infringement și penalități uriașe zilnice pentru țara noastră. Altă țintă asumată de România: colectarea separată a deșeurilor menajere, astfel încât la gropi, după ce trec prin stații de sortare, să ajungă maximum 10 % din deșeurile municipale. Acum raportul e invers: 90% la groapă, 10% recuperare.