Cazul recent de fraudare a sistemului de sănătate de la Spitalul Clinic de Urgenţă de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Bucureşti (cunoscut sub numele de Spitalul de Arşi), unde mai mulţi medici au fost arestaţi fiind acuzaţi pentru luare de mită şi raportări false, scoate la lumină nu doar lipsa oricărui control asupra modului în care se cheltuiesc banii în sănătate, ci şi faptul că ANAF a fost neputincioasă în problema „albirii" banilor încasaţi „informal" de către medici. Şi nu numai, scrie zf.ro.
În SUA, Germania sau Franţa, conturile de sute de mii euro ale medicilor sau ale oricărei alte persoane care nu îşi poate justifica averea ar fi atras imediat atenţia Fiscului, care ar fi luat astfel urma mitei.
Într-o Românie în care evaziunea fiscală este de 20 de miliarde de euro anual, alte miliarde sunt sustrase prin devalizarea din interior - doar în sistemul de sănătate un fost preşedinte al CNAS, Nicolae Duţă, a estimat frauda la 300-400 mil. euro anual.
Duţă este el însuşi în atenţia DNA pentru activitatea sa din perioada în care a condus Casa de Sănătate, instituţie care are pe mână 5 miliarde de euro anual.
În România se fac anual 600.000 de intervenţii chirurgicale. Dacă pentru fiecare dintre acestea se face o plată informală de 500-1.000 de euro, rezultă că în buzunarele medicilor intră anual 300-600 de milioane de euro. Poate fi redus acest fenomen? Unul dintre medici avea un cont bancar cu 700.000 de euro. Putea Fiscul sau Oficiul de Luptă Împotriva Spălării Banilor să anticipeze, înaintea procurorilor, că ceva este în neregulă măcar cu acel medic?
„Ceea ce s-a întâmplat putea fi foarte uşor demonstrat a fi fraudă", spune fostul şef al Fiscului, Sebastian Bodu. Mai multe aici.
