Pasionaţii de fotbal ştiu că, de-a lungul timpului, Craiova a reprezentat o pepinieră de jucători, care a alimentat majoritatea cluburilor din ţară. Lung, Ștefănescu, Balaci, Cârțu, Cămătaru sau Geolgău sunt doar câteva dintre numele care au scris istorie pentru Craiova. Prima echipă românească ajunsă vreodată în semifinalele Cupei UEFA a umplut stadioane şi, ca urmare a performanţelor, şi-a câştigat numele de ,,campioana unei mari iubiri".
Printre cei mai importanţi jucători ai Craiovei Maxima s-a numărat Ilie Balaci. Mijlocaşul coordonator al oltenilor, poreclit ,,minunea blondă" sau ,,prinţul din Bănie", a câştigat mai multe titluri de campion cu Craiova, cupe ale României şi a jucat pentru echipa naţională. În 1983, în meciul cu Italia, Balaci a dat pasa pentru golul victoriei tricolorilor.
După ce şi-a încheiat cariera de fotbalist, Balaci a devenit antrenor. A condus inclusiv clubul la care s-a consacrat, din postura de coordonator şi apoi de manager general.
Români născuți în această regiune au scris istorie pentru România în: sport, artă, cercetare, cultură, teatru, medicină şi politică.
Cântăreţ, compozitor şi actor, Tudor Gheorghe s-a născut în comuna Podari, din judeţul Dolj. Cu o carieră impresionantă, cu săli pline şi oameni ridicaţi în picioare, în ropote de apluze, peste tot în lume, artistul a adunat zeci de albume. Pentru ceea ce a reprezentat în muzica românească, Tudor Gheorghe a fost decorat cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, iar din partea statului înfrăţit de peste Prut a primit Ordinul Republicii, cea mai înaltă distincţie de la Chişinău.
Amza Pellea s-a născut la Băileşti, în Dolj. A făcut să râdă generaţii întregi de români, în special cu personajul Nea Mărin, pe care l-a creat. A interpretat şi unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor, precum Decebal sau Mihai Viteazul.
Amza Pellea a jucat în zeci de filme. Dar, poate, cel cu care va rămâne întotdeauna în memoria românilor, este Nea Mărin miliardar, una dintre cele mai reuşite comedii din cinematografia românească.
Tot din Băileşti este şi Marcel Iureş, unul dintre cei mai titraţi actori români de teatru şi film. Iureş a jucat şi alături de nume mari ale cinematografiei, în filme precum Pacificatorul, Misiune imposibilă sau Interviu cu un vampir.
Poetul, dramaturgul şi prozatorul Marin Sorescu, un scriitor cu zeci de volume publicate, dar și Nicolae Coculescu, astronomul care a înfiinţat observatorul astronomic din Capitală s-au născut tot în Dolj. Fondatorul Băncii Naţionale a României, Eugeniu Carada, s-a născut la Craiova. Alături de unii politicieni ai vremii, precum C.A. Rosetti şi I.C. Brătianu, a pus bazele presei şi economiei româneşti.
Craiova l-a dat României şi pe Nicolae Titulescu, diplomat, jurist, profesor şi om politic. Titulescu a avut un rol important în statul român şi a fost un susţinător al Marii Uniri de la 1918. Acesta este autorul celebrei teorii sociologice a formelor fără fond.
Capitala judeţului Dolj este şi locul din care a pornit ascensiunea politică a lui Mihai Viteazul. Fost ban al Craiovei, el a devenit domn al Ţării Româneşti, la 1593.
Judeţul Dolj se poate lăuda cu un potenţial turistic bogat. La Pleniţa este o rezervaţie de bujori unică în România. În rezervaţia ornitologică de la Ciupercenii Noi trăiesc peste 140 de specii de păsări, multe dintre ele rare, printre care și barza neagră, egreta mică, raţa pestriţă, lişiţa şi stârcul roşu. Cei care ajung în Craiova nu trebuie să rateze o plimbare prin parcul Romanescu, unul dintre cele mai mari din ţară. Acesta se întinde pe o suprafaţă de 90 de hectare. Fântâna Jianu, din grădina botanică, se numără printre cele mai importante obiective turistice din Craiova. Pe vremuri, aici poposeau căruţaşii, să îşi adape animalele.
