Alegeri europarlamentare 2019. Liste complete candidați. Cum votăm la referendum - LIVE UPDATE

Saturday, 25 May 2019, 22:47, Sursă: REALITATEA.NET

Alegeri europarlamentare 2019. Ziua referendumului pe justiție. Mai bine de 18 milioane de români cu drept de vot sunt chemați la urne, astăzi, 26 mai 2019, pentru a-și alege reprezentanții, în următorii 5 ani, în Parlamentul European. Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00. În premieră, anul acesta, Biroul Electoral Central va prezenta, în timp real, prezența la vot. Află, din materialul următor, tot ce trebuie să știi despre alegerile europene. Vei vedea cum votăm și la ce trebuie să fim atenți când mergem la vot. Tot aici, vei putea consulta lista completă de candidați la europarlamentare și vei afla care sunt cele două întrebări la care românii sunt așteptați să se pronunțe, prin DA sau NU, la referendumul pe justiție. De altfel, site-ul nostru, www.realitatea.net, îți va oferi, în timp real, cele mai noi informații din ziua alegerilor. Pe cine votăm la europarlamentare? Consultă lista completă a candidaților și vezi care este prezența la vot, în timp real.

Adaugă părerea ta

Alegeri europarlamentare 2019. Mai întâi de toate, iată câteva date privind procesul de votare la alegerile europarlamentare. Membrii din România în Parlamentul European sunt aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat. Mandatul membrilor din România în Parlamentul European este de 5 ani.

Membrii din România în Parlamentul European se aleg pe bază de scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporționale, și pe bază de candidaturi independente. România are alocate 32 de locuri în Parlamentul European.

REȚINEȚI! Alegătorilor le este INTERZIS să părăsească localul secției de votare cu buletine de vot!

Secțiile de votare s-au deschis la ora 7:00. Dacă ești curios să vezi care este situația la urne, în timp real, află din materialul următor:

Europarlamentare 2019 - Datele despre vot, în timp real, AICI

Și, dacă în România nu au fost semnalate întârzieri cauzate de cozi la secțiile de votare, în diaspora situația este cu totul alta: sunt coloane imense de români la secțiile din străinătate! Roma, Milano, Torino, Munchen, Viena sau Paris sunt doar câteva dintre orașele în care românii au venit, încă de la prima oră, pentru a vota. Imaginile curg pe rețelele de socializare. Le poți vedea și tu în materialul următor:

Europarlamentare 2019 - Cozi la secțiile de votare din diaspora

Cozi nu sunt doar în Diaspora. Românii stau încolonați și la secțiile de votare din țară.

Rezultate alegeri europarlamentare 2019. Primele rezultate de la alegerile europarlamentare au fost anunțate duminică, la ora 14:00, potrivit unor surse politice citate de Realitatea TV. Potrivit acestora, PSD, PNL și USR PLUS au primit cele mai multe voturi din partea românilor care au decis să meargă la vot.

EXIT POLL europarlamentare 2019. Rezultate vot complete, în procente, pot fi consultate în acest material:

PRIMA numărătoare a voturilor, PRIMELE rezultate. Scoruri partide politice

EXIT POLL europarlamentare 2019. Imediat după închiderea secțiilor, Realitatea TV va face publice primele rezultate de la exit poll-ul realizat de CURS și Avangarde pentru alegerile europarlamentare. EXIT POLL europarlamentare va fi disponibil, tot atunci, și pe site-ul nostru, în acest material:

EXIT POLL alegeri 2019. Se trage linie! Cum votează românii, la europarlamentare și referendum - rezultate vot

Alegeri europarlamentare 2019. Ziua referendumului pe justiție. Dacă nu știai, pe 26 mai 2019 vor fi 3 (trei) buletine de vot. Astfel, două buletine de vot vor fi pentru referendum și un buletin de vot va fi pentru alegerile europarlamentare.

Potrivit unei decizii a Biroului Electoral Central, secțiile de votare vor fi dotate cu câte trei urne, câte una pentru fiecare tip de buletin de vot, pentru cele două scrutine din 26 mai 2019.

Așadar, o urnă va fi pentru alegerile europarlamentare și două pentru referendum, câte una pentru fiecare din cele două întrebări puse de președintele Klaus Iohannis.

Foarte important! Întrebările care se vor regăsi pe buletinele de vot la referendumul din 26 mai 2019 și la care românii sunt chemați să răspundă cu "DA" sau "NU" sunt următoarele:

1. Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?

2. Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?

VEZI AICI cum arată cele 3 buletine de vot:

Alegeri europarlamentare 2019, referendum pe justiție. Cum arată buletinele de vot

Acum că am văzut care sunt cerințele și condițiile pentru a ajunge în Parlamentul European, merită să vedem și ce salarii și pensii au deputații ajunși acolo. Iată, așadar, ce venituri are un europarlamentar!

Care este salariul unui deputat în Parlamentul European?

În temeiul Statutului unic al deputaților, în vigoare din iulie 2009, toți deputații în Parlamentul European primesc același salariu.

Astfel, salariul lunar brut al deputaților, conform Statutului unic, este de 8.757,70 EUR (în iulie 2018). Salariul se plătește din bugetul Parlamentului. Toți deputații europeni plătesc un impozit comunitar și contribuții la fondul de asigurări sociale, salariul lor net fiind de 6.824,85 EUR. În plus, majoritatea statelor membre își obligă deputații europeni să plătească un impozit național suplimentar în țara lor de origine.

Salariul final (salariul după impozitare) al unui deputat depinde, așadar, de normele fiscale din statul membru de origine. Salariul de bază al unui deputat în Parlamentul European este stabilit la 38,5 % din salariul de bază al unui judecător al Curții Europene de Justiție; prin urmare, deputații nu decid – și nu pot decide – cuantumul salariului lor.

Există, însă, și câteva excepții de la Statutul unic: deputații care au deținut un mandat în Parlament înainte de alegerile din 2009 au avut opțiunea de a menține salariul (același salariu ca și deputații naționali), indemnizația tranzitorie și pensiile prevăzute de sistemul național anterior pe întreaga durată a mandatului lor în Parlamentul European.

Pe lângă salariu, un europarlamentar primește și alte sume de bani, pentru activitatea desfășurată, după cum poți vedea în materialul următor:

Europarlamentare 2019. Ce SALARIU are un deputat în Parlamentul European. Pensie, indemnizații

Alegeri europarlamentare 2019 candidați. Europarlamentare 2019 candidați lista completă. Cine ar putea ocupa aceste funcții? Ei bine, la acest scrutin, au fost validate candidaturile a 13 partide sau alianțe electorale. Sunt, însă, și trei independenți. Dar să le luăm pe rând:

Alegeri europarlamentare 2019. Cine sunt candidații români la alegerile europarlamentare

Alegeri europarlamentare 2019 candidați. La acest scrutin, au vost validate candidaturile a nu mai puțin de 13 partide sau alianțe electorale, dar și 3 independenți.

Ordinea a fost stabilită prin tragere la sorți, potrivit Biroului Electoral Central. Iată, așadar, care este ordinea partidelor pe buletinele de vot:

1. PSD

2. Alianța 2020 USR - Plus

3. Pro România

4. UDMR

5. PNL

6. ALDE

7. PRODEMO

8. PMP

9. Partidul Socialist România

10. Partidul Social Democrat Independent

11. Partidul Romania Unită

12. Uniunea Națională pentru Progresul României - UNPR

13. Blocul Unității Naționale - BUN

14. Greforiana-Carmen Tudoran

15. George-Nicolae Simion

16. Peter Costea

Alegeri europarlamentare 2019 candidați. Lista completă:

Candidați PSD europarlamentare 2019. Ce candidați sunt pe lista PSD pentru alegerile europarlamentare:

Rovana Plumb
Carmen Avram
Claudiu Manda
Cristian Terheş
Dan Nica
Maria Grapini
Tudor Ciuhodaru
Dragoş Benea
Victor Negrescu
Andi Cristea
Natalia Intotero
Gabriela Zoană
Bianca Gavriliţă
Emilian Pavel
Doina Pană
Crina Fiorela Chilat
Mariana Bălănică
Răzvan Popa
Luminiţa Jivan
Alin Pavelescu
Augustin Ioan
Cătălin Grigore
Roxana Paţurcă
Oana Florea
Dragoş Cristian
Macaveiu Mihai Ion
Liviu Brăiloiu
Florin Manole
Ion Voinea
Horia Grama
Alexandru Popa
Aida Căruceru
Gheorghe Tomoiagă
Anca Daniela Raiciu
Calenţaru Nasi
Cristina Tărteaţă
Petru Moţ
Luminiţa Ţundrea
Iacob Emanuel
Cătălin Unciuleanu
Gabriel Bogdan Răducanu
Andrei Sima

Candidați USR PLUS europarlamentare 2019. Ce candidați sunt pe lista USR PLUS pentru alegerile europarlamentare:

Dacian Ciolos - PLUS
Cristian Ghinea - USR
Dragos Nicolae Pislaru - PLUS
Clotilde Armand - USR
Ioan Dragos Tudorache - PLUS
Nicolae Stefanuta - USR
Vlad Botos - USR
Ramona Victoria Strugariu - PLUS
Vlad Gheorghe - USR
Alin Cristian Mituta - PLUS
Naomi Reniutz Ursoiu - USR
Valeriu Nicolae - PLUS
Oana Toiu - PLUS
Radu Ghelmez - USR
Liviu Iolu - PLUS
Radu Mihaiu - USR
Andrei Ion - PLUS
Iulian Lorincz - USR
Adriana Cristian - USR
Oana Popescu - PLUS
Camelia Crisan - USR
Anca Majaru - PLUS
George Taranu - USR
Bogdan Deleanu - PLUS
Stefan Palarie - PLUS
Silviu Gurlui - USR
Alexandru Grigorescu Negri - PLUS
Teodora Stoian - USR
George Gima - PLUS
Alexandru Varzaru - USR
Raluca Amariei - USR
Anca Radu - PLUS
Miroslav Tascu Stavre - USR
Gabriela Maria Mirescu Gruber - PLUS
Florin Andrei - USR
Cătălina-Teodora Sofron - PLUS
Sorin Dan Clinci - PLUS
Emanuel Stoica - USR
Iulian Craciun - PLUS
Octavian Berceanu - USR
Daniela Serban - PLUS
Cristina Iurisniti - USR
Elena Uram - USR

Candidați PNL europarlamentare 2019. Ce candidați sunt pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare:

Rareș Bogdan
Mircea Hava
Siegfried Mureșan
Vasile Blaga
Adina Vălean
Daniel Buda
Dan Motreanu
Gheorghe Falcă
Cristian Buşo
Marian Jean Marinescu
Vlad Nistor
Mihai Ţurcanu
Violeta Alexandru

Candidați ALDE europarlamentare 2019. Ce candidați sunt pe lista ALDE pentru alegerile europarlamentare:

Norica Nicolai
Daniel Barbu
Renate Weber
Ovidiu Silaghi
Varujan Vosganian
Andrei Gerea
Radu Silaghi
Eusebiu Pistru
Horia Victor Toma
Tudor Ionescu
Umbrărescu Ștefan–Sorin
Ștefanachi Bogdan
Muscalu Ionel
Hristea Robert–Iulian
Sirbu Ovidiu-Marcel
Roșu – Mareș Claudiu – Sorin
Daraban Gabriel
Corcheș Dorin-Octavian
Tudorache Iulian-Robert
Nazaruk Christopher Raphael
Lazăr Ioan-Bogdan
Luca Eduard
Burcescu Marian-Catălin
Cîrloganu Silviu-Mihai
Voicu Constantin
Hușanu Mihaela
Nuică Ionuț Eduard
Roșca Alexandra-Raluca
Deaconu Alexandru-Ștefan
Kruppa Daniela -Maria
Gherman Dan-Nicolae
Tănase Bogdan
Ruscea Lia-Ruxandra
Gurghian Alexandru
Tiriteu Ștefan-Ioan
Badea Andrei-Alexandru
Dima Virgil-Silviu
Stoica Emilian-Marian
Mina-Drăghici Oana-Alexandra
Bujac Razvan-Alexandru
Hanganu Mihai
Pungă Nicolae

Candidați PMP europarlamentare 2019. Ce candidați sunt pe lista PMP pentru alegerile europarlamentare:

Traian Băsescu
Eugen Tomac
Ioana Constantin
Marius Paşcan
Simona Vlădica
Robert Turcescu
Teodora Desagă
Petru Movilă
Cătălina Bozianu
Cătălin Bulf

Candidați PRO România europarlamentare 2019. Ce candidați sunt pe lista PRO România pentru alegerile europarlamentare:

Victor Ponta
Corina Crețu
Mihai Tudose
Iurie Leancă
Geanina Pușcașu
Gabriela Podașcă
Cristi Cosmin
Ioana Petrescu
Mihai Sturzu
Ionela Danciu

Alegeri europarlamentare 2019. Când au loc alegerile europarlamentare:

Alegerile europarlamentare se desfășoară duminică, 26 mai 2019, între orele 7:00 și 21:00.

Potrivit M.A.I., la ora 21:00, președintele biroului electoral al secției de votare declară votarea încheiată și dispune închiderea localului secției de vot.

Alegătorii care la ora 21:00 se află în localul secției de vot pot să își exercite dreptul de vot.

Urmează partea mult așteptată atât de alegători, cât și de candidații la europarlamentare: informații de ultimă oră despre EXIT POLL. Care este prezența la urne și cum se votează la europarlamentare:

Alegeri europarlamentare 2019. EXIT-POLL europarlamentare 2019

Alegeri europarlamentare 2019. Rezultate alegeri europarlamentare, rezultate referendum. Realitatea TV și site-ul nostru de știri, www.realitatea.net, vor prezenta, duminică, 26 mai 2019, la ora 21:00, rezultatele exit-poll-ui realizat de Curs și Avangarde pentru alegerile europarlamentare.

Centrul de sociologie Urbană și regională, CURS, și Grupul de studii socio-comportamentale - Avangarde, sunt sigurii operatori acreditați de Biroul Electoral Central pentru efectuarea de sondaje de opinie la ieșirea de la urne la alegerile pentru Parlamentul European.

Sondajul va fi efectuat la nivel național iar datele vor fi prezentate imediat după încheierea votului, atât la Realitatea TV, cât și pe site-ul nostru, www.realitatea.net. Alte sondajele de opinie sunt INTERZISE de Biroul Electoral Central.

Cine poate vota la europarlamentare 2019. Cine are drept de vot. Iată ce spune legea:

Alegeri europarlamentare 2019. Cetățenii români care au vârsta de 18 ani, împliniți până în ziua de referință inclusiv, au dreptul de a alege membri din România în Parlamentul European, informează Ministerul de Interne.

Au drept de vot și cetățenii comunitari (din alt stat membru UE) care s-au înscris în listele speciale pentru a vota reprezentanții României în Parlamentul European. Lista acestora este comunicată de Autoritatea Electorală Permanentă cel mai târziu cu 5 zile înaintea datei alegerilor.

Alegeri europarlamentare 2019. Cine NU poate vota duminică. Persoanele care NU au drept de vot

IMPORTANT! Nu pot vota pentru alegerea reprezentanților României în Parlamentul European cetățenii români care sunt înscriși în listele electorale ale altor state membre. Aceștia pot vota doar listele/candidații din statul respectiv.

NU AU DREPT DE VOT debilii sau alienații mintal puși sub interdicție și nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

Alegeri europarlamentare 2019. Să vedem acum UNDE se poate vota la alegerile europarlamentare:

Alegătorii votează la secțiile de votare la care sunt arondați cu domiciliul sau reședința, conform listelor electorale permanente.

Delimitarea și numerotarea secțiilor de votare, precum și sediile acestora, vor fi aduse la cunoștința publicului de către primarii localităților și Autoritatea Electorală Permanentă.

Cetățeanul care, în ziua alegerilor, se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să își exercite dreptul de vot în localitatea respectivă, la orice secție de votare, urmând a fi înscris într-o listă suplimentară de către președintele biroului electoral al secției de votare, pe baza actului de identitate.

Dreptul de vot se exercită în baza unui act de identitate valabil, emis de statul român, respectiv: cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar, carnetul de serviciu militar (în cazul elevilor din școlile militare).

IMPORTANT! Pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic și pașaportul simplu temporar pot fi folosite pentru exercitarea dreptului de vot numai de cetățenii români aflați în străinătate sau de cetățenii români domiciliați în străinătate.

Pentru alegătorii care se află în străinătate în ziua votării, Ministerul Afacerilor Externe organizează secții de votare pe lângă misiunile diplomatice, oficiile consulare, secțiile consulare și institutele culturale din străinătate. Ministerul Afacerilor Externe poate organiza, cu acordul autorităților străine, secții de votare și în afara secțiilor de votare menționate mai sus.

Documentele pe baza cărora se poate vota în străinătate sunt: pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu temporar, cartea de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate, pașaportul diplomatic, pașaportul diplomatic electronic, pașaportul de serviciu, pașaportul de serviciu electronic, pașaportul simplu, pașaportul simplu electronic, pașaportul simplu temporar. Nu se poate vota cu titlul de călătorie.

Alegeri europarlamentare 2019. Cum se votează la alegerile europarlamentare 2019:

La alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019, în scopul asigurării garanțiilor necesare exercitării dreptului de a alege în condiții de legalitate, corectitudine, transparență și securitate, atât de către alegătorii români, cât și de cei din celelalte state ale Uniunii Europene, se va utiliza Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal. Autoritatea Electorală Permanentă, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi Institutul Naţional de Statistică, asigură implementarea şi operaţionalizarea Sistemului informatic, informează Ministerul de Interne.

La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate și, după caz, documentul care dovedește reședința. Acesta va înscrie codul numeric personal ale alegătorului în sistem.

În cazul în care alegătorul nu figurează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, din secția de votare respectivă, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal semnalează dacă:

a) persoana care s-a prezentat la vot nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării inclusiv;
b) persoanei care s-a prezentat la vot i s-a interzis exercitarea dreptului de vot;
c) alegătorul care s-a prezentat la vot este arondat la altă secție de votare;
d) alegătorul care s-a prezentat la vot este omis din lista electorală permanentă;
e) alegătorul care s-a prezentat la vot figurează că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
f) alegătorul resortisant se regăsește în tabelul întocmit de Autoritatea Electorală Permanentă, care cuprinde cetățenii români care își exercită dreptul de vot la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din alt stat membru al Uniunii Europene;
g) alegătorul comunitar nu este înscris în lista electorală specială.

În baza rezultatelor generate de Sistemul informatic, a comunicărilor efectuate prin intermediul acestuia și a verificării actului de identitate, președintele biroului electoral al secției de votare:

a) oprește de la votare persoana care nu a împlinit vârsta de 18 ani până în ziua votării, persoana căreia i s-a interzis exercitarea dreptului de vot și alegătorul comunitar care nu este înscris în lista electorală specială;
b) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul care s-a prezentat la vot și care figurează în Sistemul informatic că și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin, numai după ce asigură verificarea cazului semnalat, precum și sesizarea organelor competente, potrivit procedurii stabilite prin decizie a Biroului Electoral Central, și după ce alegătorul dă o declarație potrivit căreia nu și-a mai exercitat dreptul de vot la același scrutin;
c) permite exercitarea dreptului de vot de către alegătorul resortisant înscris în listele electorale ale altui stat membru al Uniunii Europene numai după ce acesta dă o declarație potrivit căreia nu și-a exercitat dreptul de vot la același scrutin în alt stat membru al Uniunii Europene;
d) îndrumă alegătorul să voteze la secția de votare la care este arondat, în cazul în care acesta este arondat la altă secție de votare din aceeași unitate administrativ-teritorială;
e) permite alegătorului înscris în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, să voteze; în acest sens, după ce alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală specială, după caz, îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“;
f) permite alegătorilor prevăzuți la  art. 13 din Legea nr. 33/2007, să își exercite dreptul de vot; după ce alegătorul semnează în lista electorală suplimentară îi încredințează buletinul de vot și ștampila cu mențiunea „VOTAT“.

Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ștampila cu mențiunea "VOTAT" în patrulaterul care cuprinde lista de candidați sau numele candidatului pe care îl votează.

Alegătorul care din motive temeinice, constatate de președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate să voteze singur, are dreptul să cheme în cabina de votare un însoțitor ales de el, pentru a-l ajuta. Acesta nu poate fi din rândul observatorilor sau al membrilor biroului electoral al secției de votare.

După ce a votat la alegerile europarlamentare 2019, alegătorul îndoaie buletinul de vot astfel încât pagina albă care poartă ștampila de control să rămână în afară și îl introduce în urnă, având grijă să nu se deschidă.

Îndoirea greșită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat.

În cazul în care buletinul de vot se deschide în așa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează și se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se mențiune despre aceasta în procesul-verbal al operațiunilor de votare.

Alegătorul restituie președintelui ștampila cu mențiunea "VOTAT", iar acesta o aplică pe actul de identitate, menționând și data scrutinului. În cazul alegătorilor care votează pe baza cărții de identitate, pe versoul acesteia se aplică un timbru autocolant cu mențiunea "VOTAT" și data scrutinului.

Europarlamentare 2019. Cum votăm la alegerile de duminică

În situația în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către președintele biroului electoral al secției de votare, nu poate semna în lista electorală, președintele face o mențiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa și a încă unui membru al biroului electoral.

Președintele poate să ia măsuri ca staționarea celui care votează în cabina de votare să nu se prelungească nejustificat.

Alegeri europarlamentare 2019. Cum votez? Pentru alegătorii netransportabili din motive de boală sau invaliditate, președintele biroului electoral al secției de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, depusă cel mai târziu în preziua alegerilor, însoțită de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care să rezulte că persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipă formată din cel puțin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială și cu materialul necesar votării - ștampilă cu mențiunea "VOTAT" și buletine de vot - la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.

Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare este obligat să ia măsurile necesare pentru ca alegerile să decurgă în bune condiţii. Atribuţiile acestuia, în această privinţă, se întind şi în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrările în curte, în jurul localului de vot, precum şi pe străzi şi în pieţe publice până la o distanţă de 500 m.

Pentru menţinerea ordinii, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare are la dispoziţie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar şi de prefect, împreună cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne.

În afară de membrii biroului electoral al secţiei de votare, de candidaţi şi de observatori, nicio altă persoană nu poate staţiona în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

ATENȚIE! Pe durata votării se interzice membrilor birourilor electorale, persoanelor însărcinate cu menţinerea ordinii şi persoanelor acreditate să poarte ecusoane, insigne sau alte însemne de propagandă electorală.

Extrem de important: în ziua votării, între orele 7:00 și 21:00, sunt interzise comercializarea şi consumul băuturilor alcoolice în spaţiul de protecţie al secţiei de votare.

Ce este INTERZIS să faci la votul pentru europarlamentare 2019. Infracțiuni electorale prevăzute de Codul Penal

Împiedicarea exercitării drepturilor electorale

Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

Atacul, prin orice mijloace, asupra localului secției de votare se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Coruperea alegătorilor

Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.
Nu intră în categoria bunurilor prevăzute mai sus, bunurile cu valoare simbolică, inscripționate cu însemnele unei formațiuni politice.

Frauda la vot

Fapta persoanei care votează:
a) fără a avea acest drept;
b) de două sau mai multe ori;
c) prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.
Cu aceeași pedeapsă se sancționează utilizarea unui act de identitate nul ori fals sau a unui buletin de vot fals.

Violarea confidențialității votului

Violarea prin orice mijloace a secretului votului se pedepsește cu amendă.
Dacă fapta a fost comisă de un membru al biroului electoral al secției de votare, pedeapsa este închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Nerespectarea regimului urnei de vot

Deschiderea urnelor înainte de ora stabilită pentru închiderea votării se pedepsește cu închisoare de la unu la 3 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Încredințarea urnei speciale altor persoane decât membrilor biroului electoral al secției de votare ori transportarea acesteia de către alte persoane sau în alte condiții decât cele prevăzute de lege se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amendă și interzicerea exercitării unor drepturi.

Falsificarea documentelor și evidențelor electorale

Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor de la birourile electorale se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeași pedeapsă se sancționează și înscrierea în copia de pe lista electorală permanentă ori de pe lista electorală suplimentară a unor persoane care nu figurează în această listă.
Introducerea în uz sau folosirea unui program informatic cu vicii care alterează înregistrarea ori însumarea rezultatelor obținute în secțiile de votare sau determină repartizarea mandatelor în afara prevederilor legii se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

Tentativa la infracțiunile electorale se pedepsește.

Alegeri europarlamentare 2019. Candidați europarlamentare 2019. Dar câți deputați sunt în Parlamentul European? Asta, dar și sărpunsul la întrebarea ce se întâmplă după ce Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană, în rândurile ce urmează:

Începând din 1 iulie 2014, sunt 751 de deputați în Parlamentul European, astfel cum prevede Tratatul de la Lisabona. Odată cu următoarele alegeri europene din mai 2019, Parlamentul European va fi alcătuit din 705 deputați – mai puțin în cazul în care Regatul Unit va face în continuare parte din Uniunea Europeană la acea dată.

Plecând de la o propunere a PE din februarie 2018, Consiliul European a adoptat, în iunie 2018, o decizie privind compoziția Parlamentului European. Aceasta stabilește numărul reprezentanților din fiecare stat membru care urmează să fie aleși pentru legislatura 2019-2024.

După plecarea celor 73 de deputați britanici, numărul locurilor în Parlamentul European va fi redus de la 751 la 705. Această reducere va lăsa o marjă disponibilă pentru eventualele viitoare extinderi ale Uniunii.

Foarte important! Din cele 73 de locuri rămase libere după ce Regatul Unit va părăsi UE, 27 de locuri vor fi realocate pentru a reflecta mai bine principiul proporționalității descrescătoare.

Acestea vor fi distribuite Franței (+5), Spaniei (+5), Italiei (+3), Țărilor de Jos (+3), Irlandei (+2), Suediei (+1), Austriei (+1), Danemarcei (+1), Finlandei (+1), Slovaciei (+1), Croației (+1), Estoniei (+1), Poloniei (+1) și României (+1). Niciun stat membru NU va pierde locuri în PE.

Propunerea garantează că locurile sunt distribuite în mod „obiectiv, echitabil, durabil și transparent”. Conform Tratatului privind Uniunea Europeană, noua distribuție a locurilor respectă principiul „proporționalității descrescătoare”, potrivit căruia statele membre mai mari dispun, în raport cu populația lor, de mai puține locuri decât statele membre mai mici; deputații care provin din statele membre mai mari reprezintă mai mulți cetățeni decât cei care provin din statele membre mai mici.

Pe final, iată câteva date despre imunitatea parlamentară:

Alegeri europarlamentare 2019. Imunitatea parlamentară NU este un privilegiu personal al deputaților. Ea garantează faptul că un deputat în Parlamentul European își poate exercita liber mandatul și nu poate fi supus unei persecuții politice arbitrare. În acest fel, aceasta garantează independența și integritatea întregii instituții.

Deputații în Parlamentul European nu pot face obiectul unei cercetări penale, nu pot fi reținuți sau supuși unor proceduri judiciare din cauza opiniilor sau voturilor exprimate în timpul exercitării funcției lor.

Imunitatea unui deputat în Parlamentul European include două aspecte:

- pe teritoriul statului membru în care acesta a fost ales, este similară cu imunitățile acordate deputaților din parlamentul național;

- pe teritoriul oricărui alt stat membru, este vorba de o imunitate față de orice măsură de detenție și față de proceduri judiciare (articolul 9 din Protocolul nr. 7).

Imunitatea nu poate fi invocată în caz de flagrant delict.

Foarte important! Cum poate fi ridicată sau apărată imunitatea?

În urma unei solicitări din partea unei autorități naționale competente adresate Parlamentului European de ridicare a imunității unui deputat (sau a unei solicitări din partea unui deputat sau fost deputat în Parlamentul European de apărare a imunității sale), Președintele Parlamentului anunță solicitarea în plen și o transmite comisiei parlamentare competente, care este Comisia pentru afaceri juridice.

Comisia poate solicita orice informație sau explicație pe care o consideră necesară. Deputatului vizat i se oferă ocazia de a participa la o audiere și poate prezenta documente sau alte dovezi scrise pertinente.

Comisia adoptă, cu ușile închise, o recomandare adresată întregului Parlament privind aprobarea sau respingerea cererii, adică ridicarea sau apărarea imunității. În timpul sesiunii plenare care are loc după decizia comisiei, Parlamentul ia o decizie, în urma unui vot cu majoritate simplă. În urma votului, Președintele comunică imediat decizia Parlamentului deputatului în cauză și autorității competente a statului membru în cauză.

Vă întrebați dacă un deputat își poate păstra mandatul chiar dacă i-a fost ridicată imunitatea? Răspunsul este "da".

Mandatul de deputat este un mandat național și nu poate fi retras de nicio altă autoritate. În plus, ridicarea imunității deputatului nu înseamnă că acesta a fost găsit "vinovat". Ea doar le permite autorităților judiciare naționale să desfășoare o anchetă sau un proces. Cum deputații în Parlamentul European sunt aleși în temeiul legislației electorale naționale, dacă un deputat este găsit vinovat de o infracțiune, autoritățile din statul membru au, prin urmare, responsabilitatea de a decide dacă mandatul acestuia este sau nu retras.