Şpaga bate legea: cum sunt distruse şoselele României

Primul caz de încălcare a legii, Regionala Bucureşti Nord. Reporterii Realitatea TV au încheiat o tranzacţie cu şeful serviciului cântărire al acestei regionale. Un personaj cunoscut în lumea transportatorilor ca fiind deschis pentru orice afacere.

Scenariul a fost următorul. Patronul unei firme de transport materiale de construcţii, pietriş, are 15 maşini de mare tonaj care vor pleca de la o bază de încărcare din apropiere de Ploieşti şi vor descărca la Bucureşti. Maşinile vor depăşi cu mult tonajul maxim admis pe drumurile naţionale, adică 42 de tone.

Nu avem bani de autorizaţii de transport, aşa că suntem dispuşi să plătim pentru încălcarea legii. După câteva zile de discuţii telefonice ne întâlnim cu angajatul Companiei.

Ne întâlnim a doua zi. Stabilim un punct de întâlnire pe teren neutru, Şoseaua Chitilei. De această dată şeful EMCATR, fără ezitare, acceptă 3,500 de euro pentru a ne aranja transportul fără să plătim autorizaţiile speciale. Cu alte cuvinte ne ajută să încălcăm legea. Un calcul simplu arată că, dacă se respecta legea, pentru cele 15 maşini care transportau 50 de tone, cu 10 tone peste maximul admis, Autorizaţiile de Transport ar fi costat aproape 100 de mii de euro, bani care ar fi trebuit să intre în bugetul Companiei.

După ce am bătut palma şeful de serviciu ne-a atras atenţia să nu trecem în jurisdicţia colegilor din alte judeţe.

Şi pentru că acest tip de negocieri cuprinde o reţea întreagă de oameni, angajatul companiei urmează să ne facă cunoştinţă cu o a doua persoană care ne va ajuta să circulăm cu supratonaj şi să nu fim amendaţi. Mai mult decât atât, ne face şi un traseu care, dacă e respectat, va asigura lipsa cântarelor şi a supracontroalelor.
Suntem asiguraţi că nimeni nu ne va controla. Tot ce trebuie să facem este să ţinem traseul pe Centura Bucureştiului.

Surse din Companie au susţinut că şeful serviciului EMCATR din regionala Bucureşti Nord nu este la prima abatere şi că au existat nenumărate suspiciuni asupra activităţii sale. Directorul general al Companiei a explicat că se va începe o anchetă în cazul angajatului filmat cu camera ascunsă.

Dorina Tiron, directorul general al Companiei de Autostrăzi crede că singura soluţie ar fi ca omul tentat de bani să fie schimbat. "Găsesc că soluţia cea mai bună este să înlocuim pe cât se poate omul să nu mai avem de-a face cu omul şi cu banul", a declarat Dorina Tiron.

Reprezentanţii transportatorilor susţin că există o mafie a autorizaţiilor, care face profituri de milioane de euro în fiecare an. Astfel de tranzacţii sunt la ordinea zilei la orice direcţie din ţară, ale căror reţele de drumuri naţionale se fac praf în urma transportului de mare tonaj.

Al doilea caz Autostrada Bucureşti Piteşti. Ca în orice afacere, înţelegerile dintre angajaţii Companiei de Drumuri şi unii transportatori care încalcă legea au reguli. Sumele de bani sunt negociate pentru fiecare regională în parte. Banii sunt împărţiţi la angajaţii care se ocupă cu cântărirea pe drumurile naţionale.

Fiind implicate mai multe persoane din acelaşi serviciu, tranzacţiile sunt sigure şi primesc amenzi doar cei care nu au cotizat. Problemele mai apar atunci când se fac controale inopinate de la centru. Există însă şi aici o soluţie de avarie - şoferii sunt învăţaţi să refuze cântărirea. Şi asta pentru că amenda pentru refuzul cântăririi este mult mai mică decât cea pentru depăşirea de tonaj fără o autorizaţie.

Şoferii povestesc că au mai fost opriţi în trafic dar de cele mai multe ori angajaţii de la drumuri primeau câteva milioane şi renunţau la amenzi.

"Corupţia a atins praguri inimaginabile nu ne mai putem raporta la nimic. legea este practic făcută pentru cei care doresc să o respecte, pentru ceilalţi nu există niciun fel de lege, există doar înţelegeri manipulări ale sistemului", a declarat Augustin Hagiu, Preşedintele Federaţiei Operatorilor de Transport Rutier.

Afacerile se fac pe bani mulţi şi pentru multe maşini care transportă zilnic mii de tone de materiale de construcţii. Autoutilitarele încărcate uneori cu 45 de tone, la care se adaugă greutatea proprie de 10-12 tone, un total de aproape 60 de tone, distrug în calea lor drumurile naţionale şi puţinii kilometrii de autostradă pe care îi are România.

Cu alte cuvinte, prin afacerile pe care le fac, unii angajaţii ai companiei de autostrăzi distrug exact ceea ce ar trebui să păzească – şoselele.

Al treilea caz, în Regionala Constanţa. Şpăgile pe care le dau de transportatorii angajaţilor drumarilor nu sunt un secret nici pentru cei care deţin balastiere. Locul de unde drumurile naţionale încep să fie distruse.
Staţia de unde se încarcă materialele de construcţii este, de cele mai multe ori, locul perfect pentru a începe afacerile cu angajaţii Companiei care fac parte din acest sistem mafiot.

La o balastieră din judeţul Argeş, patronul platformei ne explică câţi bani trebuie daţi angajaţilor din Regionala Bucureşti şi Constanţa pentru a face transport fără autorizaţie de la o balastieră din localitatea Potlogi, judeţul Argeş, până pe litoral.

Patronul de balastieră ne explică cum funcţionează tot procesul. Pentru fiecare maşină care transportă cu supratonaj dar fără autorizaţie şpaga este de 100 de euro la sfârşitul fiecărei luni. În plus, pentru a fi uşor de identificat în traseu, pe autovehicule vor fi lipite nişte abţibilduri cu numele firmei care face transportul. În felul acesta drumarii vor ştii să nu oprească în trafic utilitara pentru cântărire.

Ceea ce este grav este faptul că unii dintre angajaţii companiei recurg şi la fals în documente.

Al patrulea caz descoperit – Regionala Cluj, Vama Borş. Un angajat al Companiei din Vama Borş a eliberat unui transportator care depăşea tonajul maxim o autorizaţie de 958 de euro şi a falsificat factura a cărei valoarea era de doar 58 de euro.

Pentru a se asigura că în gestiunea contabilă a Companiei nu se va observa diferenţa de 900 de euro, bani care i-au intrat în buzunar, angajatul a emis şi o autorizaţie falsă.

SINCRON
Augustin Hagiu, Preşedintele Federaţiei Operatorilor de Transport Rutier

IN 00,04,35 Dacă ar exista transparenţă la nivelul AND-ului aţi constata că astfel de lucruri se petrec de ani de zile de la înfiinţarea acestei companii. MUSCA IN 00,05,26 Pot manipula documente dând o factură pe care nu o înregistrează într-un sistem foarte simplu. Emite factura la o anumită valoarea dar în spate nu mai ajunge la companie să fie înregistrată, sau se înregistrează cu o altă valoare.

În cele două documente se vede clar diferenţa dintre orginal şi fals. Pentru a fi acoperiţi de acte, angajaţii Regionalei au modificat traseul şi au scurtat kilometrajul parcurs de transportator în aşa fel încât diferenţa de 900 de euro să dispară.

În falsificarea autorizaţiei au fost implicaţi şeful de tură din ziua respectivă şi un al doilea salariat. Direcţia regională Borş a făcut plângere penală pentru cei doi.

Transportatorii susţin că la Vama Borş există o adevărată reţea şi că astfel de fenomene se întâmplă destul de des, mai ales cu şoferii străini care nu vorbesc limba română. Aceştia primesc autorizaţia dar nu şi chitanţa sau factura unde se arată valoarea reală.

Grav este faptul că bugetul Companiei Naţionale şi implicit cel de stat sunt păgubite de zeci de milioane de euro. Anul trecut Compania de Autostrăzi prin intermediul Direcţiilor regionale au eliberat peste 30 de mii de autorizaţii cu o valoare totală de 6,6 milioane de euro. Pagubele aduse infrastructurii prin depăşirile de tonaj sunt însă imposibil de calculat. Se pot contoriza însă gropile.

"Pierderile datorate sarcinii pe osie mai mari decât cele admisibile sunt incomensurabile. Nu se pot cuantifica sumele sunt fabuloase în ceea ce priveşte distrugerea unui drum. Nu se poate găsi corespondentul în acest act", a mai spus Dorina Tiron, directorul general al CNADNR.

Singura şansă ca drumurile să fie salvate şi astfel de tranzacţii să nu mai aiba loc este desfiinţarea Autorizaţiei Speciale de Transport pentru mărfuri divizibile şi modificarea legii drumurilor, Ordonanţa 43.

România este singurul stat din Europa unde un astfel de document poate fi achiziţionat de firmele de transport pentru a depăşi tonajul maxim admis pentru mărfuri divizibile. În timp ce în România se distrug drumurile sub zecile de tone de marfă, în străinătate autorităţile au găsit soluţia – transportul intermodal. Firmele transportatoare sunt obligate să utilizeze căile maritime sau cele feroviare. În acest fel reţeaua de drumuri este protejată.