Cristian Tudor Popescu scrie despre moţiune şi posibila nominalizare a lui Johannis ca premier în Gândul: "Invalidarea guvernului Boc a fost un act raţional şi moral, în interes naţional. Dacă pensiile parlamentare sunt nesimţite, nesimţirea echipei Boc 2 în 1 a fost pe măsură. Să pretinzi să rămâi în Palatul Victoria cu d-na Udrea întinsă pe două fotolii, dl. Predoiu la Externe, dl. Videanu la Sănătate, Paleologu-Pleaşcă la Cultură ş.a.m.d., cu un cabinet ilegitim, redus la un club exclusivist, la o camarilă, nu poate avea nimic de-a face cu "stabilitatea" strigată de dl. Boc. Siguranţa în funcţionare a unui astfel de executiv antiprofesional tinde spre zero."
Ioana Lupea scrie în Evenimetul zilei un editorial cu titlul "Efectul moţiunii asupra prezidenţialelor": "Moţiunea de cenzură care a dus la căderea guvernului Emil Boc riscă să se întoarcă împotriva celor care au votat-o. PSD, PNL şi UDMR au iniţiat un joc pe care, potrivit Constituţiei, doar preşedintele Traian Băsescu îl poate controla, pentru că el are dreptul de a desemna premierul".
Ion Ioniţă scrie în Adevărul: "Debarcarea Guvernului Emil Boc reprezintă sfârşitul unei crize politice şi începutul alteia cu intensitate şi durată deocamdată greu de întrezărit. Probabil că nu mai exista în România nici măcar un copil de grădiniţă care să nu perceapă în modul cel mai direct efectele crizei politice care se instalase imediat după intrarea în funcţiune a guvernării PDL-PSD".
Cornel Nistorescu scrie "S-a răsturnat ruşinea" în Cotidianul: "Cei mai mulţi nu se aşteptau ca guvernul Boc să îşi rupă gâtul la moţiunea de ieri! Toată lumea miza pe aranjamente, cumpărări sau trădări tipic dâmboviţene".
