Alegerile generale din Republica Moldova echivalează pentru cei mai mulţi din observatorii neutri (e cazul ziarului elveţian „Neue Zürcher Zeitung“, în ediţia de miercuri, 29 iulie) cu cronica unor rezultate anunţate.
Partidul Comuniştilor din Moldova este o forţă administrativă conducătoare mai mult decât un partid politic. Îi grupează pe foştii politocraţi sovietici şi postsovietici transformaţi în ultimii 20 de ani în aparatcicii consolidării statalităţii şi ai parteneriatului cu Federaţia Rusă. Sunt comunişti doar cu numele. Voronin are a doua mare avere din republică, mulţi din miniştrii şi şefii de structuri s-au îmbogăţit în urma privatizărilor controlate şi a parazitării statului. Armata, justiţia şi serviciile secrete le sunt formal subordonate. În campanie, ministrul de Interne, Gheorghe Papuc, s-a întâlnit cu foşti şi actuali angajaţi ai Academiei de Poliţie „Ştefan cel Mare“. I-a avertizat că le monitorizează relaţiile cu membrii opoziţiei, cerându-le să se gândească bine pentru cine votează.
Comuniştii din Moldova sunt şi pravoslavnici de operetă, fără frisoane atunci când îşi transformă steagul roşu în prapur şi coniacul în tămâie.
