Judecătorii români s-au oprit din greva generală ilegală cât să mai dea o sentinţă în favoarea propriilor interese financiare şi împotriva celor ale statului. Ilegală nu pentru că o spun ministrul Cătălin Predoiu şi procurorul general, Laura Codruţa Kovesi, ci pentru că o interzic statutul funcţionarului public şi cel al magistraţilor. Nici cel mai chivernisit guvern din lume n-ar putea scoate din vistierie, în plină criză economică, 300 de milioane de euro, atât cât înseamnă sporurile pe care magistraţii şi le-au acordat singuri prin hotărâri judecătoreşti şi a căror plată a fost amânată pentru anul viitor, când guvernul se aşteaptă să încaseze mai mulţi bani la buget.
Judecătorii legiferează pentru ei înşişi şi încalcă legile făcute pentru toţi, dar nimeni nu-i poate trage la răspundere. Consiliul Superior al Magistraturii, singura instituţie abilitată să ia măsuri coercitive, s-a solidarizat cu greva ilegală. Nu poţi decât să râzi nervos auzindu-l pe şeful CSM, Virgil Andrieş, declarând că justiţiabilul, cetăţeanul care-şi caută dreptatea în instanţă, este în centrul atenţiei. În câteva zile - şi într-un caz chiar cu nesocotirea unei decizii a Curţii Constituţionale - ju decătorii şi-au făcut cadou două sentinţe, în timp ce justiţiabilul, atât de important pentru judecători, îşi târâie necazurile ani de zile prin tribunale.
