Elena Udrea a recunoscut că a greşit când a forţat introducerea tichetelor de vacanţă. Nu în mod oficial, către marele public contribuabil şi cu drept de vot. Nu prin declaraţii de presă în care să explice de ce nu este bine să văduveşti bugetul României de două miliarde de lei când statul se împrumută de la bănci aproape odată pe săptămână ca să poată plăti pensiile şi salariile (estimarea costului tichetelor de vacanţă aparţine Finanţelor. Turismul nu a făcut publică până acum o analiză cost-beneficii, presupunând că există aşa ceva).
Nu. Ministrul Turismului a recunoscut că a greşit într-un mod inedit: şi-a sabotat proiectul care i-a adus atât de multă mediatizare, nu prea favorabilă, e drept, dar şi prietenia agenţiilor de turism, care au făcut lobby câţiva ani buni în favoarea tichetelor.
Elena Udrea a decis să interzică agenţiilor să facă profit din vânzarea pachetelor turistice pe tichete de vacanţă. Oricât de bună ar fi fost la un moment dat relaţia ministrului cu agenţiile de turism, o asemenea măsură nu putea avea, evident, decât un singur rezultat final: boicotarea tichetelor de vacanţă de către agenţii, lucru anunţat oficial chiar de către acestea, fără niciun fel de rezerve. Cum tichetul nu are nicio valoare dacă nu are cine să ţi-l schimbe în vacanţa propriu-zisă, tichetul de vacanţă e mort.
