La 88 de ani, Regele Mihai a fost nevoit să facă probabil ultimul compromis, acceptând candidatura ginerelui său la alegerile prezidenţiale. Convins de împrejurări sau pur şi simplu de dragul fiicei sale mai mari, Regele Mihai a vorbit, cu oarecare stinghereală, despre implicarea lui Radu Duda în politică, mărturisind că "nu este un lucru obişnuit pentru un membru al Casei Regale" să-şi asume responsabilităţi într-o republică. Parcă scuzându-se pentru situaţia în care se află, Regele a explicat că viaţa l-a pus adesea "în faţa unor situaţii neobişnuite", pe care a fost nevoit să le depăşească. De data aceasta nu era vorba însă nici de puterea mareşalului Antonescu, nici de pistolul din buzunarul premierului Petru Groza, care îl obligă în 1947 să abdice, nici de forţele de ordine care îl alungau a doua oară din ţară în 1990, la ordinul lui Ion Iliescu.
Regele Mihai a obosit probabil să se tot opună celor din jurul său, care caută scurtături spre putere şi metode prin care să-şi satisfacă orgoliul, de aceea a tot cedat în ultimii ani în faţa lor. Principesa Margareta a devenit urmaşă la tronul simbolic al României, potrivit hotărârii Regelui Mihai, care o dată cu această decizie a făcut abstracţie de Constituţia din 1923, unde era prevăzută succesiunea după legea salică. Monarhia autohtonă îşi încalcă astfel pentru prima dată propriile legi, deşi în familia regală există moştenitori pe linie masculină: fiul Elenei, a doua fiică a Regelui Mihai.
