”Esența unui fenomen care s-a întâmplat la toate alegerile, care, acum, a fost mai bine băgat în seamă, principal datorită mediatizării care s-a realizat selectiv, dar care, după, a fost preluată ca temă politică, de unul dintre candidați. Cred că pot să vorbesc despre acest subiect cu interes, studiez acest fenomen al diasporei. Studiind în SUA sau Franța, am avut posibilitatea să discut cu acea diaspora, evocată de către invitații din emisiune, care, înainte de '89, însemna opoziția la regimul totalitar, la dictatura de tip ceaușist, dar apoi, în activitatea mea politică, am reușit să înțeleg diaspora și din rândul statelor europene. E bine sa stabilim următorul fapt: diaspora e coerentă cu direcția noastră politică, de sorginte euroatlantică, care ne ajută să ranforsăm poziția noastră geopoltică, fiind euroatlantică la această graniță care face diferența între democrația de tip euroatlantic și autocrația de tip euroasiatic. Acest activism al diasporei se bazează pe faptul că cei din diaspora consideră că trebuie să își plătească o datorie către statul român, care le-a asigurat un învățământ gratuit și al doilea aspect important, că ar avea o datorie să facă un export-import de comportament democratic, de tip euroatlantic, către România. Între datoria de a da înapoi, ceea ce ti s-a dat, învățământul gratuit, plus datoria de a translata expertize de tip democrație euroatlantică, s-a petrecut acest fenomen al exhibării unor nemulțumiri ale mișcării de stradă, a faptului că mulți s-au considerat nebăgați în seamă. Cei mai mulți din diaspora gândesc așa: 'eu aș vrea să dau înapoi României, dar de ce nimeni nu mă bagă în seamă?', explică Cozmin Gușă.
Consultantul politic critică faptul că niciun Guvern, până în prezent, nu a știut ”să administreze acest focar pozitiv, din care, cei care au plecat, simt datoria să dea înapoi”.
"Nu a existat majoritatea, la niciun Guvern al României, care să administreze acest focar pozitiv, din care, cei care au plecat, simt datoria să dea înapoi. Această tendință a diasporei, care sigur, poate să fie etichetată și puțin egoistă, superioară, dar în nicun caz, negativă, daca următorul președinte va fi suficient de matur, poate să fie transformată în ceva pozitiv. Noi am avut o diasporă de tip negativ, la nivelul statului român, în vremea lui Ceaușescu, pentru că erau refugiații politici, apoi una tăcută, și, acum, avem din când în când, la alegeri, una partizană care votează printr-un impuls negativ, într-o parte sau alta. Cred că a venit vremea păcii. (...) La nivelul discuțiilor între state, faptul că un stat nu știe să își admistreze ce a exportat, asta dă foarte prost. Să nu îi judecăm pe cei din diaspora, pentru comportamentul, oarecum excesiv, pe care îl au, pentru că nu se simt acasă nici acolo. Casa lor e România”, a adăugat Cozmin Gușă.
În acest sens, consultantul politic evidențiază faptul că ”această lipsă de maturiatate de a fructifica acest nucleu generos, nu dă bine” și subliniază că ”această diaspora calitativă trebuie fructificată și respectată mai mult”.
”României i-au lipsit, după '89, acei înțelepți care să lase isteriile deoparte și care să fructifice acest potențial extraordinar care există în diaspora românească, pentru că, dincolo de aspectul emoțional, există și un aspect instituțional, acolo avem oameni educați, de către statul român și nu din punctul de vedere al universităților, ci educați în spiritul luptei pentru avantaje, în favoarea statului român. Această lipsă de maturitate de a fructifica acest nucleu generos, nu dă bine. Mediocritatea promovată la nivel instituținal, de către primul președinte post '89, Ion Iliescu, a fost o constantă pentru ceilalți președinți (...) Ne dorim ca acest eveniment al diasporei, care este unul foarte complex, să genereze pentru următoarea administrație prezidențială, pentru următorul Guvern, un moment de reflecție, despre cum ar trebui fructificat acest mare avantaj pe care îl avem (...) Această diaspora calitativă trebuie fructificată și respectată mai mult și niciodată să nu încercăm să o manipulăm, din punct de vedere politic, cum din pacate, se încearcă”, a conchis Cozmin Gușă.
