ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII 8 martie 2018, sărbătorită de Google printr-un doodle special

ZIUA INTERNAȚIONALĂ A FEMEII 8 martie 2018. Azi, Ziua Internaţională a Femeii a devenit un moment de mulţumire, apreciere şi recunoaştere a eforturilor mamelor, soţiilor, colegelor, tuturor femeilor ce ne înconjoară, cele care ne oferă bucuria vieţii şi motivaţia de a trăi.

În vremea Greciei Antice, în fiecare primăvară era serbată Rhea, zeiţa pământului, soţia lui Cronos, zeul timpului şi mama tuturor zeilor şi zeiţelor din Olimp.

Cu timpul, odată cu răspândirea religiei creştine pe mapamond, se consideră că „Mama Biserica” a substituit cealaltă sărbătoare „Mama Zeiţa”, iar mulţi istorici afirmă că ceremoniile care erau ţinute în cinstea zeiţei Cybele au fost adoptate de biserică pentru a o venera pe Maria, mama lui Iisus Hristos, care reprezenta puterea spirituală care ne-a dat viaţă şi ne protejează de tot ceea ce este rău. În timp, sărbătoarea a luat denumirea de Ziua Mamei.

În anii 1600, Anglia celebra o zi numită Sâmbăta Mamelor, marcată în a patra sâmbătă a postului Paştelui, pentru a le cinsti pe cele care au dat viaţă pruncilor.

În anul 1857, pe 8 martie, la New York, muncitoarele de la fabricile de textile au ieşit în stradă pentru a protesta împotriva condiţiilor inumane de muncă şi a salariilor extrem de mici. Femeile au fost împrăştiate în mod brutal de către poliţie.

În Statele Unite ale Americii, sărbătoarea dedicată mamei a fost propusă, pentru prima dată, ca sărbătoare a păcii, în anul 1872, de către Julia Ward Howe, devenită celebră după ce a scris şi a publicat un protest împotriva masacrului şi violenţei Războiului Civil. Iată ce scria ea în anul 1870: „… acum noi, femeile, să lăsăm deoparte tot ce a mai rămas din căminele noastre pentru o zi de consiliere plină de însemnătate. Haideţi să ne întâlnim mai întâi, în calitate de femei, pentru a-i deplânge şi comemora pe cei morţi…”

În anul 1903, în SUA, organizaţiile sindicale ale femeilor, precum şi femeile cu profesii liberale, luptau pentru dobândirea dreptului de vot, punând bazele Ligii Uniunii Sindicatelor Femeilor.

În anul 1907, Ana Jarvis din Philadelphia a început o campanie pentru a stabili ziua internațională a mamei în luna mai, la comemorarea a 2 ani de la moartea mamei sale, Reese Jarvis.

În 28 februarie 1908, în ultima duminică a lunii, femeile socialiste din SUA au organizat prima zi a femeilor cu demonstraţii ample prin care se cerea dreptul de vot, precum şi drepturi politice şi economice pentru femei. La New York au manifestat nu mai puţin de 15.000 de femei.

Iniţiativa a fost preluată în anul 1910 şi în Europa, în cadrul Conferinţei Muncitoarelor din Copenhaga, la care au participat 100 de femei din 17 ţări. Clara Zetkin, lidera organizaţiei femeilor din Partidul Social Democrat din Germania, a propus ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceeaşi zi peste tot, în lume. Ideea a fost aprobată în unanimitate, iar această zi a fost văzută ca un sprijin al luptei femeilor pentru drepturile lor. Data a fost aleasă de femeile germane pentru că, în anul 1848, regele Prusiei a trebuit să facă faţă unei revolte armate şi a promis că va face o serie de reforme, inclusiv introducerea votului pentru femei.

Prima Zi Internaţională a Femeii s-a sărbătorit pe 19 martie 1911 în Germania, Austria, Danemarca şi în alte state europene, inclusiv România, fiind asociată cu lupta femeilor pentru emancipare, pentru drepturi egale cu bărbaţii, pentru condiţii mai bune de muncă, pentru dreptul la vot.

Cu toate acestea, la mai puţin de o săptămână, pe 25 martie 1911, a izbucnit incendiul de la fabrica de textile Triangle Shirtwaist, din New York, în care şi-au pierdut viaţa peste 140 de femei, multe dintre ele fiind imigrante de origine evreiască sau italiană şi având vârste cuprinse între 16 şi 23 de ani. Acest accident a atras atenţia asupra condiţiilor de muncă şi a dus la îmbunătăţirea legislaţiei americane în domeniu.

În anul 1913, femeile din Rusia au sărbătorit pentru prima dată Ziua Internaţională a Femeii în ultima duminică a lui februarie.

La 8 martie 1917, sute de femei din Rusia au participat la ample demonstraţii pe străzile din Sankt Petersburg, cerând pâine şi pace, după ce două milioane de soldaţi ruşi muriseră pe front.

În urma Revoluţiei din octombrie 1917, bolşevica Alexandra Kollontai l-a convins pe Lenin să oficializeze Ziua Internaţională a Femeii în Uniunea Sovietică.

În următorii 50 de ani în multe părţi ale lumii sărbătoarea a fost uitată sau i s-au atribuit alte semnificaţii decât cele ale luptei pentru drepturi şi egalitate: Ziua Mamei sau sărbătorirea primăverii.

În anii ’60, odată revitalizarea mişcărilor feministe, sărbătoarea a fost readusă din nou în prim plan.

În anul 1975, cu ocazia Anului Internaţional al Femeii, Organizaţia Naţiunilor Unite a început sărbătorirea Zilei Internaţionale a Femeii la data de 8 martie şi a declarat perioada 1976-1985 Deceniul ONU pentru condiţia femeii.

Doi ani mai târziu, Adunarea Generală a ONU a instituit, printr-o rezoluţie, Ziua Internaţională a Femeii şi Ziua Naţiunilor Unite pentru Drepturile Femeii şi Pace Internaţională.

Tot în ideea emanicipării femeii, un fapt inedit s-a petrecut în Iran: în anul 1982, femeile au recurs la unul dintre cele mai curajoase gesturi ale existenţei lor, când şi-au dat la o parte, întreaga zi, vălul care le acoperea faţa.

Până în anul 2009, România era printre puţinele state ale lumii care, în lipsa unei zile a mamei, a marcat doar ziua femeii – 8 Martie, extinzându-i acesteia aria de semnificaţii.

Acum Ziua Internaţională a Femeii nu este sărbătoare publică la noi, ci Ziua Mamei, marcată ca atare începând din anul 2010 şi sărbătorită în prima duminică a lunii mai.

În rândurile următoare, vă prezentăm câteva statistici şi curiozităţi din întrega lume, despre femei (versus bărbaţi).

• Vechile legende atribuie crearea Universului unor femei, la sumerieni spre exemplu, cea în cauză fiind zeiţa Tiamat
• La nivel mondial, speranţa de viaţă la femei este mai mare decât cea a bărbaţilor, aceasta fiind explicaţia pentru numărul mai mare al femeilor care trăiesc pe Terra. Femeile japoneze au cea mai mare speranţă de viaţă din lume – 86,4 ani, fiind urmate de cele din Anglia – 82,8 ani, Irlanda de Nord şi Ţara Galilor – 82,1 ani şi Scoţia – 80,7 ani. Explicaţia se regăseşte, se pare, în dieta tradiţională japoneză care include alimente care au puţine calorii (cu 25 % mai puţine faţă de ţările vestice), servite în porţii egale de-a lungul zilei – peşte, cereale integrale, legume şi produse din soia, mai mult tofu şi alge marine consumate decât oricine altcineva în lume – multe produse fiind bogate în taurină, care duce la micşorarea nivelului colesterolului şi al tensiunii arteriale
• Deşi în întreaga lume trăiesc mai multe femei decât bărbaţi (aproximativ 1010 femei la 1000 de bărbaţi – 51,4 % femei din total populaţie), procentual există mai puţine femei angajate cu contract de muncă full-time, dar mai multe care lucrează part-time. Tot statistic se constată că mai multe femei decât bărbaţi deţin o diplomă universitară, 91% din asistenţii medicali din lume sunt femei, 98% din personalul care se ocupă cu educaţia copiilor din grădiniţe şi şcoli sunt tot femei. Desigur există şi domenii ce sunt apanajul bărbaţilor – 92% din inginerii electronişti şi 98% dintre piloţii şi inginerii de zbor fiind de sex masculin
• România are 105 femei la 100 de bărbaţi, peste media europeană, iar la grupa de vârstă 65 de ani şi peste, raportul era de aproximativ 148 de femei la 100 de bărbaţi, potrivit unui raport al Institutului Naţional de Statistică
• în Europa, per total, femeile muncesc mai mult decât bărbaţii, conform statisticilor, media la nivelul Uniunii Europene fiind de 64 de ore pe săptămână în cazul femeilor, în comparaţie cu 53 de ore în cazul bărbaţilor
• În România, femeile au, de asemenea, un nivel mai ridicat de educaţie, reprezentând 60 % din numărul total al absolvenţilor de studii superioare, însă rata de angajare pe piaţa muncii este cu 12 % mai mică decât în cazul bărbaţilor
• Situaţia devine şi mai dramatică în cazul femeilor trecute de 55 ani, unde România se află pe ultimele locuri în UE, cu un procent de doar 30 la sută ocupare în rândul femeilor. Evenimentele legate de viaţă, alături de segregarea pe criteriu de sex, dar şi discriminarea, se reflectă într-o excluziune a femeilor de pe piaţa muncii şi într-un final la un risc de sărăcie mult mai mare în cazul femeilor, decât al bărbaţilor
• În jurul anului 1000 a apărut primul roman scris de o femeie – „Povestea lui Genji”, care a fost creat de scriitoarea japoneză Murasaki Shikibu
• În anul 1882, apare romanul „Indiana”, conceput de scriitoarea şi feminista franceză Amandine Aurore Lucile Dupin sub pseudonimul George Sand. Motivaţia alegerii unui asemenea pseudonim era că nu se cuvenea ca o femeie onorabilă să scrie romane
• Prima femeie care a devenit guvernator al unui stat american a fost Nellie Ross Taylor, în statul Wyoming, în anul 1869, iar prima femeie care a candidat la postul de preşedinte al SUA a fost Victoria Woodhull, în anul 1872. Aceasta din urmă a fost, însă, arestată în ziua scrutinului, astfel că voturile acordate ei nu au fost luate în considerare. Peste ani, prima femeie care a candidat efectiv la preşedinţia SUA – şi care, să spunem, „nu a fost arestată în ziua votului”, sau mai exact, ale cărei voturi au fost contabilizate -, a fost, în 2016, Hillary Clinton
• La nivel mondial există circa 800 de milioane de persoane cu un grad scăzut de alfabetizare, din care 64% sunt de sex feminin
• Aproximativ una din cinci femei este abuzată sexual, în întreaga lume, până la vârsta de 15 ani, conform statisticilor. De asemenea, în lume, circa 14 milioane de adolescente rămân gravide, anual, peste 90% din cazuri fiind întregistrate în ţările lumii a treia
• Interesant este că majoritatea cometelor, stelelor, sateliţilor, sau uraganelor primesc denumiri feminine
• Conform studiilor, probabilitatea ca o femeie să dea naştere unei fete creşte cu scăderea latitudinii geografice, fiind maximă în regiunile ecuatoriale
• Un studiu realizat de Institutul German pentru Cercetări Economice din Berlin arată că veniturile femeilor germane sunt cu 49% mai mici decât ale bărbaţilor germani. În schimb, spre deosebire de alte ţări africane, femeile din Algeria se afirmă cu mai mult succes în societate decât bărbaţii şi se dovedesc a fi mai bine remunerate decât aceştia. Fiind dezavantajate în trecut de statutul lor, femeile algeriene şi-au câştigat drepturile civile mai ales după războiul de independenţă din anul 1962, când au luptat cot la cot cu bărbaţii şi, drept consecinţă, legislaţia algeriană şi Constituţia ţării au inclus prevederi speciale privind egalitatea în drepturi dintre femei şi bărbaţi
• În România, statisticile arată că femeile au câştigat, în medie, anual, cu 7% mai puţin decât bărbaţii
• Un caz interesant este cel al femeilor de afaceri din China, unde există, poate surprinzător, un număr semnificativ de persoane de sex feminin cu realizări remarcabile. Astfel, numărul femeilor chineze aflate în poziţii de top management s-a dublat în ultimii ani, 51% dintre aceste funcţii fiind deţinute de femei. Dacă doar patru companii din întreaga lume au consilii de conducere formate exclusiv din femei, două dintre acestea sunt din China – Ceetop, din Shenzhen, şi China Teletech Holding.