Publicația s-a numit astfel între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852, precum și între 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856. În intervalul 1 noiembrie 1858 — 30 decembrie 1858 a apărut sub titlul Zimbrul și Vulturul.
Un anume exemplar al amintitei gazete politico-culturale a fost tipărit în luna mai 1858, iar coincidența a făcut ca acesta să fie primul dintr-un teanc de ziare expediat la Galați. Din cauza faptului că pachetul respectiv cântarea foarte mult, pe primul ziar s-au aplicat opt timbre de cinci parale din a doua emisiune ''Cap de bour'' din 1858, cu legenda ''Porto Gazetei'', pe hârtie azurată, obliterate cu ștampila rotundă IASSY MOLDOVA. De altfel, respectivul exemplar al ziarului Zimbrulu și Vulturulu este și cea mai scumpă piesă filatelică românească.
Ajuns la destinație, respectivul număr din Zimbrulu si Vulturulu a fost vândut unui librar, colecționar de timbre. Numele deținătorilor acestui ziar în secolul al XIX-lea nu este cunoscut, pentru că nu există documente care să arate primii proprietari.
În 1969, proprietarul de atunci al ziarului l-a prezentat, alături de colecția sa de timbre, la o expoziție mondială organizată la Sofia și a câștigat marele premiu. Ulterior, ziarul a intrat în posesia unui colecționar din Elveția.
Momentul în care exemplarul a devenit cel mai scump din lume a avut loc în anul 2007, când, în urma unei licitații, i-a fost adjudecat colecționarului londonez Joseph Hackmey pentru suma de 830.000 euro.
Renumitul ziar s-a întors în România în perioada 20 — 27 iunie 2008 când, la Complexul Romexpo, a fost organizată, pentru prima oară în România, Expoziția Filatelică Mondială EFIRO 2008, cu prilejul sărbătoririi a 150 de ani de la apariția primelor mărci poștale românești, ''Cap de bour''.
Prima emisiune de mărci poștale românești intitulată "Cap de bour" a fost tipărită la 15 iulie 1858, la o distanță de 18 ani față de Marea Britanie care a emis primul timbru din lume la 6 mai 1840. În țara noastră, prima serie de timbre a fost tipărită în Moldova, la Iași la tipografia Atelia Timbrului, în timpul caimacamiei lui Nicolae Vogoride și a intrat in circulație la 22 iulie 1858.
Marca poștală a constituit în Moldova o adevărată revoluție în sistemul de comunicare organizat, poștal, dar și o mișcare politică împotriva suzeranității otomane, care nu agrea, în Țările Române, niciun fel de autonomie instituțională sau economică, cum ar fi moneda proprie, însemnele sau drapelul. Spre deosebire de majoritatea țărilor care emiteau la acea dată mărci poștale cu efigiile conducătorilor aflați în fruntea statelor respective, pentru primele timbre ale Principatului Moldova a fost ales ca simbol capul de bour.
Mărcile din prima emisiune "Cap de bour", cu valorile nominale de 27, 54, 81 și 108 parale, sunt estimate astăzi între 5.000 și 100.000 de euro, în funcție de calitate, ștampilat sau neștampilat, dacă sunt sau nu aplicate pe scrisoare etc.
