În cadrul discursului său anual privind 'Starea Uniunii', ce va fi rostit miercuri în plenul Parlamentului European reunit la Strasbourg, Juncker va detalia noul plan, ale cărui principii generale sunt în mare parte cunoscute. Astfel, refugiații vor fi distribuiți conform unei formule care se bazează 40% pe produsul intern brut al țărilor, 40% pe numărul de locuitori, 10% pe rata șomajului și 10% pe numărul de refugiați deja aflați în fiecare țară membră înaintea apariției crizei din acest an, scrie Agerpres.
Planul prevede relocarea a 120.000 de persoane în plus față de cele 40.000 de persoane propuse anterior de Comisie pentru a fi redistribuite.
Aceste cote plasează Germania în prima linie (31.443 refugiați, ceea ce înseamnă o cotă de 26,2% din cei 120.000 de noi refugiați), urmată de Franța (24.031, o proporție de 20% din cei 120.000 noi refugiați) și Spania (14.931, o cotă de 12,4% din noii refugiați), conform unor surse europene.
Berlinul le-a ceruit însă marți partenerilor săi europeni ''să-și deschidă mai larg'' porțile pentru zecile de mii de refugiați care intră în Europa.
''Avem nevoie în final de un sistem deschis de cote pentru repartizarea obligatorie a persoanelor care au un drept de azil'', a declarat cancelarul german Angela Merkel, care a apreciat că plafonarea în avans a numărului de migranți nu are niciun sens.
În opinia sa, propunerea așteptată din partea Comisiei Europene reprezintă doar un prim pas, în pofida reticențelor anumitor state membre.
Potrivit unei surse europene citate luni de Reuters, România ar urma să primească peste 6.300 de solicitanți de azil în cazul în care noua schemă va fi adoptată de liderii statelor membre ale UE.
Conform propunerii precedente a CE, din luna mai, România ar fi urmat să primească 1.705 solicitanți de azil, dintr-un total preconizat de 40.000. Însă, noua schemă prevede că în România ar trebuie să fie relocați alți 4.646 de refugiați, dintr-un total suplimentar de 120.000. Astfel, dacă liderii europeni vor fi de acord cu noua schemă, România ar urma să primească în total 6.351 de solicitanți de azil, dintr-un total estimat de 160.000.
Cei 160.000 de refugiați i-ar include pe care 66.400 care au ajuns în Grecia, cei 54.000 care au ajuns în Ungaria și pe cei 39.600 care se află în Italia.
Italia și Grecia sunt principalele puncte de intrare pentru refugiații care ajung în UE pe mare, în timp ce Ungaria este principalul punct de intrare pentru cei care ajung pe uscat traversând Balcanii. Ungaria va beneficia, alături de Italia și Grecia, de o excepție de la sistemul de cote al CE.
Potrivit celor mai recente date publicate de ONU, peste 380.000 de migranți și refugiați au sosit în Europa prin traversarea Mării Mediterane începând din luna ianuarie a acestui an, iar 2.850 au decedat sau au fost dați dispăruți.
