Coronavirus - România: 703776 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019. Cum se calculează nota

Monday, 01 July 2019, 15:13 Sursă: REALITATEA.NET

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019. Pe site-ul Ministerului Educației a apărut, la ora 15.00, baremul de corectare la proba de Limba și literatura română, probă susținută luni, 1 iulie, în cadrul examenului de Bacalaureat 2019. 

Informațiile despre subiecte și bareme pot fi găsite pe site-ul Ministerului Educației, Edu.ro.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019: BAREM de CORECTARE Proba E. a) Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.

Edu.ro Barem Romana Bac 2019 

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

A. (30 de puncte) 1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situaţii neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 2. menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 3. precizarea numelui persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiţie maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 4. explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se aşeze în faţa oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 5. prezentarea unei modalităţi prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinţei pe secvenţe mari etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte

B. (20 de puncte) ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct – câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL II (10 puncte)

Precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv etc. 2 puncte Prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: omniscienţa narativă, relatare la persoana a III-a, caracter creditabil al relatării etc. 4 puncte • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte • prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 

Conţinut – 18 puncte – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte • relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p. • relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte • schematism – 1 punct − utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte − ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − punctuaţia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiecte Bacalaureat 2019 Limba Română. Vezi baremul de corectare

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a) Limba şi literatura română 

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment: Eu trebuia să ţin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public şi era să fie foarte greu, căci tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. Conferenţiarul, după o asemenea concepţie, era o fiinţă mai presus de toţi ceilalţi muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieşit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel.

Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenţi, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul şi pe subiect, plutind în regiuni ştiinţifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură şi de mărime! [...] Acest lucru aducea drept consecvenţă obligaţia pentru orator ca să ştie prelegerea pe de rost. [...] Mai putea fi un mijloc de preparare, şi anume: a-ţi prepara conferinţa pe despărţituri mari şi a avea materii de vorbit pentru cel puţin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părţi, nu făcea nimic, o săreai pur şi simplu şi treceai la o alta de care-ţi aduceai aminte; conferinţa se cam simţea ca legătură, dar scăpai de ruşine. În acest mod mi-am preparat conferinţa mea, dar şi aici era o dificultate.

După dogmă conferenţiarul trebuia să înceapă just la două ore şi să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranţă. Un orator care ar fi sfârşit la trei şi cinci era descalificat. Şi să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăţa conferinţa pe de rost, era uşor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Şi probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinţei. Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schiţe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ţie până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi şi iată cum.

În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferenţiar în următorii termeni: — Ascultă, să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. [...] Mai era o tradiţie, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiţie pleca din aceeaşi idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbeşte fără efort, el nu oboseşte, glasul lui nu slăbeşte, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalţi muritori. Şi atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârşit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat şi mie la întâia prelegere.

George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de ruşine. 6 puncte 2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizează numele persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenţionează să se aşeze în faţa oratorului. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte 

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Costi îşi trase scaunul lângă geamuri. Auzi subt el glasuri, însă nu vedea pe nimeni. „Trebuie să fie tante Mathilde...”, se gândi el vesel. „Cu cine vorbeşte?” Glasul ei grav e întovărăşit de ciripiri subţirele. Fără îndoială sunt domnişoarele lui Nacovici, care s-au întors de la Iaşi, în vacanţa de Paşti. Spun întâmplări nostime de la şcoală. Câteodată îşi coboară glasurile, ca să nu-i supere somnul lui. Dar el nu doarme. Feri într-o parte ceaşca şi se plecă pe fereastră, zâmbind. Acuma le vedea. Stăteau pe scaune de trestie, în faţa duduii Matilda. Aveau pe masă, între ele, cafeaua cu lapte. Laurenţia privea într-o parte, c-un aer de mâhnire. Tristă i se păru şi Răţuşca, totuşi muşca cu dinţii ei albi dintr-o felie de cozonac. — Spune, draga mea, ce s-a întâmplat? întreba duduia Matilda. Costi se retrase binişor la locul lui şi întinse urechea. — Nu vrea să spuie; i-i ruşine, zise Răţuşca. — Ba am să spun, tresări Laurenţia.
Mihail Sadoveanu, Venea o moară pe Siret
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).


Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019: BAREM de CORECTARE Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a) 

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

. (30 de puncte) 1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situaţii neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 2. menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 3. precizarea numelui persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiţie maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 4. explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se aşeze în faţa oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 5. prezentarea unei modalităţi prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinţei pe secvenţe mari etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte


B. (20 de puncte) ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct – câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. 

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) 

Precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv etc. 2 puncte Prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: omniscienţa narativă, relatare la persoana a III-a, caracter creditabil al relatării etc. 4 puncte • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte • prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 

Conţinut – 18 puncte – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct

Redactare – 12 puncte − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte • relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p. • relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte • schematism – 1 punct − utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte − ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − punctuaţia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019: BAREM de CORECTARE Examenul de bacalaureat naţional 2019  Proba E. a) 

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment: Eu trebuia să ţin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public şi era să fie foarte greu, căci tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. Conferenţiarul, după o asemenea concepţie, era o fiinţă mai presus de toţi ceilalţi muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieşit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel. Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenţi, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul şi pe subiect, plutind în regiuni ştiinţifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură şi de mărime! [...] Acest lucru aducea drept consecvenţă obligaţia pentru orator ca să ştie prelegerea pe de rost. [...] Mai putea fi un mijloc de preparare, şi anume: a-ţi prepara conferinţa pe despărţituri mari şi a avea materii de vorbit pentru cel puţin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părţi, nu făcea nimic, o săreai pur şi simplu şi treceai la o alta de care-ţi aduceai aminte; conferinţa se cam simţea ca legătură, dar scăpai de ruşine. În acest mod mi-am preparat conferinţa mea, dar şi aici era o dificultate. După dogmă conferenţiarul trebuia să înceapă just la două ore şi să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranţă. Un orator care ar fi sfârşit la trei şi cinci era descalificat. Şi să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăţa conferinţa pe de rost, era uşor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Şi probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinţei. Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schiţe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ţie până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi şi iată cum. În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferenţiar în următorii termeni: — Ascultă, să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. [...] Mai era o tradiţie, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiţie pleca din aceeaşi idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbeşte fără efort, el nu oboseşte, glasul lui nu slăbeşte, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalţi muritori. Şi atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârşit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat şi mie la întâia prelegere.
George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de ruşine. 6 puncte 2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizează numele persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenţionează să se aşeze în faţa oratorului. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte
 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte 


În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) 

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos.
Costi îşi trase scaunul lângă geamuri. Auzi subt el glasuri, însă nu vedea pe nimeni. „Trebuie să fie tante Mathilde...”, se gândi el vesel. „Cu cine vorbeşte?” Glasul ei grav e întovărăşit de ciripiri subţirele. Fără îndoială sunt domnişoarele lui Nacovici, care s-au întors de la Iaşi, în vacanţa de Paşti. Spun întâmplări nostime de la şcoală. Câteodată îşi coboară glasurile, ca să nu-i supere somnul lui. Dar el nu doarme. Feri într-o parte ceaşca şi se plecă pe fereastră, zâmbind. Acuma le vedea. Stăteau pe scaune de trestie, în faţa duduii Matilda. Aveau pe masă, între ele, cafeaua cu lapte. Laurenţia privea într-o parte, c-un aer de mâhnire. Tristă i se păru şi Răţuşca, totuşi muşca cu dinţii ei albi dintr-o felie de cozonac. — Spune, draga mea, ce s-a întâmplat? întreba duduia Matilda. Costi se retrase binişor la locul lui şi întinse urechea. — Nu vrea să spuie; i-i ruşine, zise Răţuşca. — Ba am să spun, tresări Laurenţia.
Mihail Sadoveanu, Venea o moară pe Siret
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct).
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

EDU.ro BAREM ROMANA BAC 2019 SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi sau lui Ion Barbu.

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.).

Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct).

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Alte articole din: Ultimele Stiri
Alte articole din: Ultimele Stiri