Guvernul de la Atena a prezentat vineri legislația care indică modul în care băncile vor fi recapitalizate pentru a-și majora capitalul, afectat de turbulențele din ultimele luni, transmit Bloomberg și Reuters.
Legea ar urma să fie votată de Parlamentul de la Atena sâmbătă, ziua în care Banca Centrală Europeană va publica rezultatele testelor de stres derulate în rândul principalelor instituții financiare elene — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — pentru a ști cu exactitate care este necesarul lor de capital și pentru a decide viitoarea strategie referitoare la creditorii din Grecia.
Wolfango Piccoli, director în cadrul Teneo Intelligence, a apreciat că testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană în rândul creditorilor eleni vor arăta că aceștia vor avea nevoie de noi fonduri în valoare de aproximativ 15 miliarde de euro (16,5 miliarde de dolari), jumătate din sumă urmând să fie acoperită din fonduri publice.
Conform prevederilor celui de-al treilea program de asistență financiară pentru Grecia, sistemul bancar elen va primi fonduri de 10 — 25 miliarde de euro pentru recapitalizare.
Legea privind recapitalizarea băncilor prevede că Fondul de Stabilitate Financiară al Greciei (HFSF) va avea drepturi depline de vot asupra oricăror acțiuni achiziționate de la bănci în procesul de recapitalizare. HFSF va avea un rol mult mai activ decât până acum, evaluând modul în care sunt conduse băncile. Nivelul acțiunilor și al bondurilor convertibile contingente pe care le va achiziționa HFSF de la bănci în schimbul ajutorului de stat va fi decis de Guvern.
În ultimii ani, situația băncilor elene s-a înrăutățit pe fondul declinului economiei și al majorării valorii creditelor neperformante, astfel încât acestea vor avea nevoie de a treia recapitalizare, începând din 2010 până în prezent, când Grecia a avut nevoie de asistență financiară pentru a evita intrarea în incapacitate de plată.
Săptămâna trecută, băncile elene s-au întâlnit cu câțiva deținători de obligațiuni și au discutat posibilitatea unor 'debt swaps' (conversia unor datorii mai vechi în acțiuni sau participații la capital) pentru a-și repara bilanțurile, au declarat pentru Reuters surse care au dorit să-și păstreze anonimatul.
Eurobank Ergasias și Alpha Bank vor să ceară investitorilor să schimbe în acțiuni titluri de valoare, de un miliard de euro și, respectiv, 1,94 miliarde de euro. National Bank of Greece (NBG) ar putea, de asemenea, să ia în considerare conversia unor datorii mai vechi în obligațiuni, în funcție de prețul pe care îl va obține din vânzarea subsidiarei din Turcia, Finansbank, susțin sursele.
Și Piraeus Bank a lansat o ofertă de schimb pentru deținătorii de obligațiuni, pentru a-și majora capitalul, afectat de mediul economic dificil din Grecia. Deținătorii de titluri de valoare de 1,1 miliarde de euro (1,26 miliarde de dolari) pot schimba câteva obligațiuni sau toate pentru recipise non-transferabile, a anunțat Piraeus Bank. Investitorii vor primi numerar sau acțiuni în schimbul recipiselor. Oferta a fost făcută pentru majorarea bazei de capital, a informat Piraeus.
După ce premierul Alexis Tsipras a introdus restricții asupra mișcărilor de capital, retragerile de depozite din băncile grecești au încetinit, în condițiile în care în primele luni ale anului deponenții greci au scos peste 43 de miliarde de euro din conturile lor bancare, sau 26,5% din totalul economiilor.
Cele patru mari bănci grecești — National Bank of Greece, Piraeus Bank, Alpha Bank și Eurobank — sunt prezente și pe piața din România.
