Din delegaţia Ministrului Wu Xinxiong au mai făcut parte reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale pentru Energie şi reprezentanţii China General Nuclear Power Group (CGN).
'Este a doua întâlnire pe care am avut-o, în ultimele zece zile, cu Ministrul Wu Xinxiong. Avem proiecte importante aflate în negociere, iar în ceea ce priveşte dezvoltarea reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă suntem într-o fază avansată a discuţiilor şi am încredere că în ultima parte a anului vom finaliza acest proces. Vizita ministrului împreună cu reprezentanţii CGN reconfirmă bunele relaţii dintre ţările noastre şi abordarea constructivă a partenerilor chinezi în procesul de analiză a viitoarelor investiţii. China a făcut zilele acestea un pas important în cooperarea pe piaţa din Marea Britanie în ceea ce priveşte investiţiile, comerţul şi colaborarea la nivelul mediului de afaceri, iar România poate avea un statut similar în Europa Centrală şi de Est', a declarat Constantin Niţă, citat într-un comunicat al ministerului.
Agenda discuţiilor a vizat principalele proiecte din domeniul energiei aflate în atenţia investitorilor chinezi: reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă, termocentrala de la Rovinari, hidrocentrala de acumulare prin pompaj Tarniţa-Lăpuşteşti, modernizarea Complexului Energetic Hunedoara.
Cei doi miniştri s-au mai întâlnit şi pe 11 iunie, la Beijing, în cadrul vizitei oficiale efectuate în R.P. Chineză de către ministrul Constantin Niţă.
Totodată, cele două părţi şi-au reiterat angajamentul faţă de implementarea proiectelor aflate în proces de negociere, întâlnirea de astăzi reprezentând un pas important în consolidarea relaţiilor dintre România şi R.P. Chineză.
Ministrul Constantin Niţă a reafirmat sprijinul Guvernului român faţă de dezvoltarea marilor proiecte din domeniul energiei care vor contribui în mod direct la dezvoltarea economiei naţionale prin revigorarea industriei şi crearea de noi locuri de muncă.
Finalizarea investiţiei Unităţilor 3 şi 4 de la Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă reprezintă soluţia optimă de acoperire a deficitului de putere după 2020, atât din punct de vedere tehnico-economic şi al termenului de realizare, cât şi din perspectiva utilizării resurselor interne şi infrastructurii naţionale existente, dezvoltate pe tipul de tehnologie CANDU.
