Creșterea economică a României ar urma să atingă un vârf de 4,2% în 2016, grație creșterilor salariale puternice și relaxării fiscale, în timp ce în 2017 se va modera ușor la 3,7% , arată previziunile economice de iarnă publicate joi de Comisia Europeană.
Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit astfel estimările privind creșterea economică a României atât pentru 2015, cât și pentru 2016 și 2017, în condițiile în care în toamnă prognoza un avans de 3,5% în 2015, urmat de o creștere de 4,1% în 2016 și una de 3,6% în 2017.
Potrivit Agerpres, Executivul comunitar estimează că în 2015 creșterea reală a PIB-ului României a fost una de 3,6%, cel mai ridicat ritm de creștere de după 2008.
Pentru 2016 și 2017, CE susține că principalul motor al creșterii economice va rămâne cererea internă, în timp ce contribuția netă a exporturilor va rămâne negativă.
Reducerea TVA de la 24% la 20% în ianuarie și majorarea salariului minim în luna mai vor stimula consumul și vor împinge creșterea economică la 4,2% în 2016. Pe măsură ce inflația va accelera începând de la mijlocul lui 2016, creșterea consumului va încetini însă chiar și așa creșterea PIB-ului va rămâne peste potențial la 3,7% în 2017.
"Un risc major la adresa prognozei macroeconomice reprezintă o posibilă implementare a legii dării în plată așa cum a fost aprobată inițial de Parlament. Aplicarea retroactivă a legii ar putea avea un impact negativ asupra creșterii creditului, încrederii consumatorilor și investitorilor precum și asupra cereri interne", se arată în raportul CE.
În pofida creșterii economie robuste, Comisia Europeană avertizează că deficitul de bază ar urma să crească semnificativ în perioada prognozată ca urmare a reducerii taxelor și creșterii cheltuielilor.
Semnal de alarmă tras de BNR
Cifrele care exprimă valoarea produsului intern brut (PIB) pe 2015 și 2016 sunt "dopate" cu măsuri fiscale și monetare care se vor dovedi nesustenabile, pentru că vor duce la creșterea costurilor cu datoria publică și, implicit, la diminuarea bugetelor pentru sectoarele vulnerabile, susține economistul-șef al Băncii Naționale a României, Valentin Lazea.
"Eu tind să cred că PIB-ul potențial (creșterea — n.r.), în acest moment, este 3% nu 5%, pentru că PIB-urile pe anul trecut și pe anul acesta sunt dopate de măsuri fiscale care nu vor fi sustenabile. De ce acest dopaj trebuie la un moment dat să se oprească? România cheltuie 1,6% din PIB pe datoria publică (40% datorie publică în PIB ori 4% dobânda plătită). Dacă ajungem la o datorie dublă, prin stimulente, ajungem la costuri duble, iar banii vor fi luați de la sănătate, educație, infrastructură etc. În plus, costurile se pot dubla și dacă se majorează dobânzile", a explicat, joi, Lazea în cadrul unei conferințe de specialitate.
Potrivit acestuia, o țară care permite creșterea agresivă a datoriei publice ajunge inevitabil într-o situație fără ieșire. Astfel, Lazea susține că o creștere economică sustenabilă nu poate fi asigurată prin politici monetare și fiscale, ci doar prin reforme structurale.
Economistul-șef al BNR este de părere că orice guvern ar trebui să abordeze actul de guvernare pe trei piloni: păstrarea stabilității macroeconomice, implementarea reformelor structurale și reforma administrației publice și a clasei politice.
"Am îndeplinit termenii pentru asigurarea macrostabilității, dar nu ne putem obișnui cu acest statut de performeri și începem să săpăm la baza acestui pilon prin stimulente fiscale și, în oarecare măsură, monetare. La a treia (reforma administrației și a clasei politice — n.r.) suntem foarte, foarte restanțieri. (...) Doar prin reforme structurale poate fi crescut PIB-ul potențial", a subliniat Lazea.
El a enumerat măsurile care trebuie adoptate pentru realizarea măsurilor necesare creșterii PIB potențial și a precizat că nu toate acestea sunt antipopulare și ar duce la pierderea alegerilor de către cei care le promovează.
"Știm cu toții ce trebuie făcut, dar nu știm cum ne va mai alege lumea după ce luăm măsurile astea. Însă unele sunt chiar populare: pot duce la atragerea de investitori, nu toate exced ciclul electoral, nu toate presupun cheltuieli suplimentare", a adăugat Lazea, citat de Agerpres.
