Profesorul arheolog Ion Stângă susține că celebritatea acestui sat, ai căror locuitori se ocupau cu marinăritul și pescuitul, a venit în clipa când în ruinele castrului roman din apropiere a fost scos la lumină unul dintre cele mai valoroase și mai mari tezaure dacice, el cuprinzând 9.639 de piese din aur, scrie financiarul.ro.
La timpul respectiv descoperirea a făcut senzație și se credea că Hinova va fi introdusă pe harta turistică a lumii, mai ales că în zonă specialiștii au identificat și o porțiune din Brazda lui Novac, sit roman datând din secolul IV.
"Din păcate, speranțele locuitorilor s-au năruit, parcă odată cu zidurile castrului scos la iveală între anii 1976 și 1982. După agitația specialiștilor și a reprezentanților administrației de atunci, a urmat și se menține și astăzi uitarea", a afirmat Stângă.
El crede că tezaurul, în greutate de cinci kilograme, făurit de meșterii daci la sfârșitul mileniului al II-lea înaintea erei noastre, a reactivat blestemul asupra oamenilor și din nou ei au rămas pierduți în istorie. Acum satul se confruntă cu probleme dificile, șomajul depășește 30%, iar locuitorii au început, pentru a supraviețui, să facă linguri din lemn de tei și cozi de unelte pe care le comercializează la târgurile din împrejurimi.
"În perioada în care s-au efectuat lucrări arheologice la castru hinovenii au câștigat o pâine, mai era fabrica de cărămidă și plantațiile de migdali. După 1989 totul s-a dus de râpă, totul a devenit istorie, dar o istorie tristă, nescrisă", a mărturisit profesorul Ion Stângă.
Potrivit sursei citate, inventarul arheologic al Castrului roman din Hinova este deosebit de important pentru România, el certificând în acele timpuri și o circulația monetară intensă, care a fost sistematizată de specialiști în mai multe etape: prima tetrarhie, Constantin cel Mare, fiii acestuia, 346-361, Valentinian — Valens, 378-383 și, în sfârșit — Theodosius — Arcadius. "Dintre acestea cea mai valoroasă corespunde perioadei Valentinian — Valens, când la Hinova se înregistrează afluxul maxim de monedă și care coincide cu măsurile luate în această vreme de autoritățile romane pentru întărirea limesului dunărean. Elocvent în acest sens este ordinul dat la 14 iunie 365 lui Taudomedes, dux limitis Daciae Ripensis, din partea celor doi împărați (Codex Theodosianus, 15, 1, 13), în care se prevedea expres restaurarea fortificațiilor de graniță ruinate de timp sau afectate de invaziile barbare”, a declarat Stângă.
Citeşte mai mult pe financiarul.ro.
