România postbelică - subiectul al III-lea la ISTORIE BAC 2017. Ce trebuia să scrii la acest subiect

Wednesday, 28 June 2017, 11:06, Sursă: REALITATEA.NET

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017 Astăzi, elevii de clasa a XII-a susţine proba obligatorie a profitului din cadrul examenului de BAC 2017. Examenul a început la ora 09:00 şi durează trei ore. Subiectele la Istorie BAC 2017 vor fi disponibile pe realitatea.net, în acest articol, în jurul orei 12:00 când se încheie examenul. Baremul de corectare la Istorie BAC 2017 va fi publicat în acest text în jurul orei 15:00, când aceasta va fi transmis de către Edu.ro. Din informaţiile obţinute de la cei care au ieşit din examen, la ISTORIE subiectul III a fost despre România postbelistă.  

Adaugă părerea ta

S-au afişat subiectele şi baremul la ISTORIE BAC 2017. Le poţi consulta mai jos:

BAREM ISTORIE BAC 2017:

(w728) <p>BAREM I

(w728) <p>BAREM I

Subiecte Istorie BAC 2017:

(w728)

(w728)

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Absolvenţii de specializări uman şi vocaţional vor da probă scrisă la Istorie, iar cei de la real, pedagogic şi tehnologic, la Matematică. Sunt aşteptaţi să participe la testările BAC 2017 de azi, în total, peste 130.000 de candidaţi. 

 Accesul în săli se face până la ora 8 și 30 de minute, iar testul propriu-zis începe la ora 9 şi durează de trei ore.

IATĂ ce trebuia să scrii la subiectul III de la ISTORIE BAC 2017: 

România postbelică: Stalinism şi naţional-comunism
Etapele instaurării regimului politic comunist în România

La 23 august 1944 mareşalul Ion Antonescu a fost înlăturat de la putere. Armata sovietică, intrată pe teritoriul României în iulie 1944, va susţine în perioada următoare P.C.R. în acţiunea sa de preluare a puterii politice.

Septembrie 1944 - martie 1945: România este condusă de guverne având în frunte pe generalii Constantin Sănătescu şi respectiv Nicolae Rădescu, în care sunt incluşi şi reprezentanţi ai P.C.R.

În urma înţelegerii sovieto-britanice de la Moscova (octombrie 1944), România intră în sfera de influenţă sovietică.

6 martie 1945: supus presiunilor Moscovei, regele Mihai este obligat să accepte formarea guvernului condus de dr. Petru Groza, aflat sub controlul total al P.C.R.

Greva regală, manifestată prin refuzul regelui Mihai I de a sancţiona actele guvernului (1945-1946), s-a dovedit ineficientă, nefiind sprijinită efectiv pe plan extern de statele democratice.

Noiembrie 1946: au fost organizate primele alegeri parlamentare postbelice care au avut scopul de a legitima prin vot puterea comunistă. Deşi au fost câştigate de partidele democratice de opoziţie, rezultatul a fost falsificat pentru ca P.C.R. să deţină controlul complet al Parlamentului şi guvernului.

1947: partidele politice democratice (P.N.L., P.N.Ţ.) au fost desfiinţate, liderii lor arestaţi şi condamnaţi la închisoare.

30 decembrie 1947: regele Mihai I a fost obligat să abdice. România a fost proclamată Republică Populară, procesul preluării puterii politice de către P.C.R. fiind încheiat.

În această perioadă, în conducerea P.C.R. s-au manifestat două grupuri: cel "naţional", care activase înainte de 1944 în ţară (Gh. Gheorghiu-Dej, Lucreţiu Pătrăşcanu) şi grupul "moscovit" format din cei care activaseră în URSS (Ana Pauker, Vasile Luca).

Regimul stalinist al lui Gheorghe Gheorghiu-Dej (1948-1965).
De la 30 decembrie 1947, România devine un stat totalitar, de tip stalinist. Regimul politic este bazat pe concentrarea puterii în mâna unui singur partid: Partidul Comunist Român (care între 1948 şi 1965, în urma fuziunii din 1948 cu Partidul Social-Democrat, a purtat numele de Partidul Muncitoresc Român). Gheorghe Gheorghiu-Dej, secretarul general al partidului a fost primul dictator comunist român.
Politica internă
Statul a fost organizat prin Constituţiile de inspiraţie stalinistă din anii 1948 şi 1952. Potrivit acestora:

monopolul puterii aparţinea partidului unic;

principalul organ de conducere al statului era Prezidiul Marii Adunări Naţionale;

toate domeniile vieţii sociale se aflau sub controlul statului;

principiul separării puterilor era desfiinţat;

drepturile şi libertăţile cetăţeneşti erau îngrădite, nefiind permisă nici o formă de opoziţie politică.
La nivelul conducerii de partid au apărut aprige lupte pentru putere şi rivalităţi, marcate de: înlăturarea în 1952 a "grupării moscovite";

executarea în 1954 a lui Lucreţiu Pătrăşcanu (liderul "grupării naţionale").
Monopolul ideologic comunist s-a manifestat prin:

înlăturarea vechii elite politice şi intelectuale;

întreruperea relaţiilor cu lumea occidentală;

promovarea proletcultismului (cultura care se bazează pe ideea luptei de clasă şi negarea valorilor tradiţionale);

organizarea după sistem sovietic a învăţământului şi culturii;

supravegherea de către stat a cultelor religioase; interzicerea Bisericii greco-catolice (1948);

falsificarea istoriei naţionale în conformitate cu interesele politice sovietice.

După retragerea trupelor sovietice din România (1958) s-a trecut la o relativă îmbunătăţire a situaţiei interne, caracterizată prin:

desovietizarea şi destalinizarea treptată a vieţii sociale şi culturale;

eliberarea deţinuţilor politici;

încurajarea legăturilor în domeniile culturii şi ştiinţei cu statele occidentale;

promovarea unei orientări "naţionale" în cultură.
Naţional–comunismul – regimul politic al lui Nicolae Ceauşescu (1965-1989).
Politica internă

1965: se desfăşoară Congresul Partidului Muncitoresc Român, care stabileşte revenirea la vechea denumire de P.C.R. şi alegerea în funcţia de secretar general al partidului a lui Nicolae Ceauşescu. Este adoptată noua Constituţie, prin care România devenea Republică Socialistă (R.S.R.).

1967: Nicolae Ceauşescu este ales preşedinte al Consiliului de Stat.

Perioada 1965-1971 s-a caracterizat prin:

continuarea procesului de desovietizare şi destalinizare început de Gh. Gheorghiu-Dej după 1958);

relativa îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale populaţiei;

atenuarea politicii represive a Securităţii, eliberarea şi reabilitarea unora dintre deţinuţii politici;

creşterea popularităţii regimului, mai ales în urma exploatării sentimentelor naţionale;

apropierea de statele occidentale, reluarea legăturilor politice, economice, culturale cu acestea;

distanţarea faţă de URSS, evidenţiată în mod special prin refuzul ca România să intervină alături de statele membre ale Tratatului de la Varşovia, în 1968, împotriva mişcării democratice din Cehoslovacia.

Perioada 1971-1989 debutează cu "revoluţia culturală", de inspiraţie chineză şi nord-coreeană (exacerbarea culturii comuniste, şi a cultului personalităţii lui N. Ceauşescu, proiectarea trecerii la o nouă treaptă a socialismului - societatea socialistă multilateral dezvoltată). Elementele definitorii ale acestei perioade sunt:

instaurarea dictaturii personale a lui N. Ceauşescu (preşedinte al Republicii din 1974);

promovarea în funcţiile de conducere a membrilor familiei Ceauşescu (socialismul dinastic);

reluarea industrializării forţate şi realizarea marilor construcţii cu scop propagandistic (Canalul Dunăre-Marea Neagră, Casa Poporului - Bucureşti) care determină secătuirea resurselor ţării şi creşterea rapidă a datoriei externe a României;

achitarea datoriei externe (începând din 1980) prin restrângerea drastică a consumului populaţiei;

scăderea accelerată a nivelului de trai;

politica de teroare internă exercitată de securitate şi alte instituţii ale statului asupra populaţiei, reprimarea drastică a revoltelor (greva minerilor din Valea Jiului - 1977, manifestaţiile muncitoreşti de la Braşov - 1987);

iniţierea programului de sistematizare urbană şi rurală care a dus la distrugerrea bisericilor, a centrelor istorice urbane şi a satelor româneşti;

încălcarea flagrantă a drepturilor omului;

izolarea ţării în relaţiile cu statele occidentale;

respingerea oricăror sugestii de schimbare a politicii interne (în special după 1985, când Mihail Gorbaciov, în URSS, iniţiază programul său de reforme politice şi economice).

DISIDENŢA ANTICOMUNISTĂ

Represiunea politică în timpul regimului comunist.

Încă din 1945, acţiunile P.C.R. îndreptate împotriva opoziţiei democratice, de intimidare şi manipulare a opiniei publice, anunţau politica represivă ce avea să fie aplicată odată cu preluarea puterii depline.

Ulterior, sub acuzaţiile de "colaboraţionism", "duşmani de clasă", "duşmani ai poporului", "fascişti", au fost arestaţi şi închişi membri ai P.N.L. şi P.N.Ţ., foşti demnitari din perioada interbelică, bancheri, industriaşi.

Securitatea, înfiinţată în 1948 după modelul poliţiei politice sovietice, a instaurat un regim de teroare internă, îndreptată împotriva tuturor celor socotiţi indezirabili de către puterea comunistă şi a celor bănuiţi că ar putea opune cea mai mică rezistenţă faţă de sovietizarea ţării.

Opozanţi sau intelectuali de marcă (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Radu Rosetti, Mihail Manoilescu, Ioan Lupaş, Mircea Vulcănescu, Gheorghe Brătianu, dar şi mulţi alţii) au fost condamnaţi la închisoare sau la muncă forţată în lagăre, un mare număr de persoane pierzându-şi viaţa în detenţie.

Sistemul penitenciar românesc a cunoscut o dezvoltare fără precedent, acoperind, practic, întregul teritoriu al ţării. În închisori precum Sighet, Aiud, Miercurea-Ciuc, Piteşti, Gherla sau Râmnicu-Sărat ori la muncă forţată, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, s-au aplicat măsuri de tortură, execuţii, sau aşa-numita “reeducare”.

Represiunea politică din perioada 1948-1964 s-a mai caracterizat prin utilizarea deportării împotriva unor comunităţi întregi (germanii din Transilvania, sârbii din Banat); controlul strict al întregii societăţi (prin intermediul reţelelor de informatori) pentru a fi preîntâmpinată orice formă de opoziţie.

Ulterior, s-a trecut la eliberarea deţinuţilor politici, fără a se renunţa însă la supravegherea populaţiei şi reprimarea opozanţilor.

Represiunea politică din perioada regimului condus de Nicolae Ceauşescu s-a manifestat prin impunerea domiciliului obligatoriu, supravegherea foştilor deţinuţi politici, a foştilor membri ai partidelor democratice, utilizarea spitalelor de psihiatrie ca locuri de recluziune .
Forme de rezistenţă anticomunistă.

Principalele manifestări ale luptei anticomuniste au fost:

rezistenţa armată a grupurilor din munţi,

cea a ţăranilor,

revoltele muncitoreşti,

activitatea disidenţilor.

Rezistenţa din munţi a fost specifică anilor 1944-1960, fiind organizată de grupurile înarmate de partizani alcătuite din foste cadre militare, foşti legionari, membri ai partidelor de opoziţie, ţărani, intelectuali. Printre acestea s-au numărat grupurile din Banat şi Oltenia, cel din zona Muscel-Făgăraş (grupul “Haiducii Muscelului” al colonelului Arsenescu şi al fraţilor Arnăuţoiu), rezistenţa din Bucovina, reprezentată de Vladimir Macoveiciuc, Gavril Vatamaniuc, Cozma Pătrăucean, Dimitrie Rusu. La rândul lor, femeile au susţinut mişcarea de rezistenţă, plătind uneori cu viaţa. Sunt cunoscute numele Mariei Plop şi al Mariei Jumbleanu, membre ale grupului Arsenescu-Arnăuţoiu, ca şi cel al Elisabetei Rizea din Nucşoara (Muscel). Această formă de rezistenţă a fost reprimată cu o violenţă extremă de organele de represiune ale regimului comunist.

Rezistenţa din mediul rural a corespuns cu deosebire perioadei colectivizării agriculturii, manifestându-se prin refuzul înscrierii în formele colective de asociere, al predării cotelor obligatorii de produse agricole; atacarea şi devastarea sediilor locale ale P.C.R.; revolte spontane. Conform unor estimări, peste 80 000 de ţărani au căzut victime represiunii.

Revoltele muncitoreşti au apărut în anii '70-'80, ca formă de reacţie a populaţiei faţă de scăderea nivelului de trai, şi au cuprins Valea Jiului (revolta minerilor din anul 1977) şi Braşovul (manifestaţiile din 1987). În urma unui proces trucat, dintre cele peste 300 de persoane arestate la Braşov, 88 au fost deportate în alte zone ale ţării sau li s-a instituit domiciliul obligatoriu.

Disidenţii, precum Paul Goma, Doina Cornea sau Gheorghe Ursu, au opus o rezistenţă individuală, acţiunile lor fiind specifice anilor ’70 şi ’80. Inclusiv foşti membri ai conducerii P.C.R. au protestat, în 1989, faţă de politica dictatorială a lui Nicolae Ceauşescu (Scrisoarea celor şase).

Sursa:ebacalaureat.ro

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Afişarea primelor rezultate va avea loc pe data de 5 iulie, până la ora 16:00.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Candidaţilor li se interzice să introducă în sălile de examen ghiozdane, rucsacuri, sacoşe, poşete şi altele asemenea. Trebuie să le lase în sala de depozitare a obiectelor personale stabilită de comisia de bacalaureat în acest scop. Cei care refuză, nu vor fi primiţi în examen.

Luni, elevii de clasa a XII-a au susţinut prima probă scrisă din cadrul examenului de BACALAUREAT 2017: la Limba şi Literatura Română. Rezultatele, înainte de contestaţii, se vor afişa pe 5 iulie, iar notele după contestaţii pe 10 iulie.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  De asemenea, în sala de examen nu pot avea asupra lor, în obiectele de îmbrăcăminte sau încălţăminte, în penare şi altele asemenea sau în băncile în care sunt aşezaţi în sălile de examen, orice fel de lucrări: manuale, cărţi, dicţionare, culegeri, formulare, memoratoare, notiţe, însemnări, rezumate, ciorne sau lucrări ale altor candidati etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor. Nu pot avea nici telefoane mobile, căşti audio, precum şi orice mijloc electronic de calcul sau de comunicare/care permite conectarea la internet/la reţele de socializare, ce ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru efectuarea calculelor, pentru comunicare între candidaţi ori cu exteriorul.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Se interzice candidaţilor la examenul de bacalaureat să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmita ori sa schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare între candidaţi sau cu exteriorul.

Candidaţii care încalcă regulile menţionate vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  După încheierea probei scrise, înregistrările audio-video din sălile de examen se verifică prin sondaj. Dacă se constată nereguli, fraude sau tentative de fraudă ori în cazul în care există sesizări privitoare la nereguli, fraude sau tentative de fraude, verificarea se face pentru înregistrările din toate sălile de examen din centrul respectiv.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. CALENDARUL examenului de bacalaureat naţional 2017

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Sesiunea iunie-iulie 2017

22 – 26 mai 2017: Înscrierea candidatilor la prima sesiune de examen

26 mai 2017: Încheierea cursurilor pentru clasa a XII-a / a XIII-a

6 – 7 iunie 2017: Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba româna – proba A

8 – 9 iunie 2017: Evaluarea competentelor lingvistice de comunicare orala în limba materna – proba B

9, 12 – 13 iunie 2017: Evaluarea competentelor digitale – proba D

14 – 16 iunie 2017: Evaluarea competentelor lingvistice într-o limba de circulatie internationala – proba C

26 iunie 2017: Limba si literatura româna – proba Ea) – proba scrisă

27 iunie 2017: Limba si literatura maternă – proba Eb) – proba scrisă

28 iunie 2017: Proba obligatorie a profilului – proba Ec) – proba scrisă: Matematică sau Istorie

30 iunie 2017: Proba la alegere a profilului şi specializării – proba Ed) – proba scrisă

5 iulie 2017: Afişarea rezultatelor (pâna la ora 16:00) şi depunerea contestaţiilor (orele 16.00 – 20.00)

6 – 9 iulie 2017: Rezolvarea contestaţiilor

10 iulie 2017: Afişarea rezultatelor finale

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Ce nu au voie elevii să facă în timpul examenului de BAC 2017

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  Pe langa pregatirea pe care ar trebui sa o aiba pentru probele examenului, este necesar ca elevii sa cunoasca foarte bine ce anume nu au voie sa faca la Bacalaureat. In fiecare an exista candidati eliminati din examen, pentru ca nu respecta regulamentul, intentionat sau neintentionat.

Candidatii la Bacalaureat vor semna un proces-verbal, in sala de examen inainte de proba, prin care mentioneaza ca stiu ca daca copiaza sau incearca sa copieze vor fi dati afara din BAC si nu vor mai putea participa la urmatoarele 2 sesiuni de Bacalaureat.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Elevii NU au voie sa intre in sala de examen cu: ghiozdane, rucsacuri, sacose, posete. Nu au voie sa aiba asupra lor, in imbracaminte, in incaltaminte, in penare sau in banci manuale, carti, dictionare, culegeri, formulare, memoratoare, notite, insemnari, rezumate, ciorne sau lucrari ale altor candidati, telefoane mobile, casti audio, calculatoare.

Elevii sunt obligati sa lase obiectele interzise in sala de depozitare a obiectelor personale.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Ce patesc elevii care refuza sa-si depoziteze obiectele interzise in examen

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Candidatii care refuza depozitarea ghiozdanelor, rucsacurilor, sacoselor, posetelor, cartilor in sala stabilita de comisia de bacalaureat NU vor fi primiti in examen.

Elevii NU au voie sa vorbeasca intre ei sau cu exteriorul si nici sa schimbe intre ei foi de lucrare, ciorne, notite sau orice alte materiale care pot fi folosite la rezolvarea subiectelor.

Subiecte ISTORIE BAC 2017. Ce li se intampla candidatilor care incalca regulile in timpul examenului

Subiecte BAC 2017 Matematică şi Istorie. Candidatii care incalca aceste reguli sunt eliminati din examen, indiferent dau au copiat sau au incercat sa copieze. Ei nu mai pot sa participe la probele urmatoare din BAC, in sesiunile urmatoare nu le vor fi recunoscute notele obtinute la probele sustinute inainte de eliminare - nici la probele de evaluare a competentelor lingvistice si digitale si nu mai au dreptul sa participe la urmatoarele 2 sesiuni ale Bacalauratului.

Subiecte BAC 2017 Matematică şi Istorie. Accesul in sala de examen se face pe baza unui act de identitate valid.

Subiectele la BAC 2017 sunt concepute de Centrul Național de Evaluare și Examinare, care este instituția din subordinea Ministerului Educației specializată în evaluare educaţională, având ca atribuţii, printre altele, asigurarea coordonării ştiinţifice şi profesionale a sistemului de examene din învăţământul preuniversitar, inclusiv elaborarea probelor de examen, respectiv elaborarea de metodologii, proceduri şi regulamente pentru organizarea şi desfăşurarea examenelor şi evaluărilor în învăţământul preuniversitar. 

O nouă zi de examen pentru absolvenții claselor a 12-a! Peste 130 de mii de candidați sunt așteptați să susțină proba obligatorie a profilului: matematică sau istorie, din cadrul examenului de Bacalaureat! Realitatea tristă, potrivit statisticilor, e că unii dintre ei vor deveni in doar cateva săptămâni șomeri: cu diplomă sau fără, în contestul în care în Rominia somajul în cazul rinerilor este de peste 20%.

România postbelică Subiecte BAC 2017 Istorie.  Perle la Română

,,Eul liric este trist şi pare să aibă boli nesfârşite." Asta a scris un tânăr care a susţinut proba scrisă la limba română la bacalaureat! Ca în fiecare an, perlele unora dintre candidaţi îi lasă cu gura căscată pe profesorii corectori. Dascălii au însă şi o explicaţie: subiectele sunt atât de învechite încât elevii le-au învăţat mecanic.

Eul liric din poezia lui Ion Vinea i-a pus în dificultate pe candidaţi. De exemplu, pentru unul dintre ei...

,,Eul liric aşteaptă răbdător, dar ea nu este nicăieri şi atunci el îi aude numai glasul, care îi închide pleoapele".

Un absolvent a identificat un alt rol!

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Iată ce subiecte au primit elevii la BAC 2017

,,Eul liric este trist şi pare să aibă boli nesfârşite căzând într-o noapte adâncă şi rece!"

Nici elevii de la profilul real nu s-au lăsat mai prejos! Iată ce spun aceştia despre eul liric în poezia „Alt cântec” de Adrian Maniu.

,,Eul liric este supărat că are aşa un suflet ca nufărul ce intră în ape şi nu mai iese. De departe, de aproape, totul s-a sfârşit şi nufărul a pierit!"

,,Poetul zice că sufletul său seamănă cu un nufăr pe ape, iar gândul lui pluteşte ca valu' şi apoi s-a sfârşit cu amândoi!"

Probabil din cauza emoţiilor pentru unul dintre candidaţi, cuvântul ,,semeni" este sinonim cu semne! Motiv pentru care

,,Poetul nu crede în semne, şi o aşteaptă pe ea, căci a făcut un leagăn de cuvinte ce se îngână cu destinul."

,,El s-a dus şi nu s-a mai întors, iar el visează cum îi spune o poveste, însă ea nu-l aude de unde o fi!"

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Profesorii de limba română susţin că astfel de erori sunt rezultatul unei programe învechite, care nu se pliază pe structura manualelor de la şcoală!

"Structura asta a subiectelor cred că are vreo 14 ani, copiii au învăţat structura pe dianafară numai că numai că nu ştiu ce să pună în itemii aceia, ceea ce ne arată că aceatsă structură este depăşită", spune Florina Rogalski, profesor de limba română

Miercuri, elevii vor susţine proba obligatorie a profilului, matematică sau istorie, iar vineri proba la alegere a profilului şi specializării!

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Poeziile la prima vedere pe care le-au avut de comentat la primul subiect la examenul de limba şi literatura română, i-au pus în încurcătură pe mulţi dintre absolvenţii claselor a XII-a!

,,Eul liric este trist şi pare să aibă boli nesfârşite căzând într-o noapte adâncă şi rece!"

,,Eul liric este supărat că are aşa un suflet ca nufărul ce intră în ape şi nu mai iese. De departe, de aproape, totul s-a sfârşit şi nufărul a pierit!"

,,Poetul zice că sufletul său seamănă cu un nufăr pe ape, iar gândul lui pluteşte ca valu' şi apoi s-a sfârşit cu amândoi!"

,,Poetul nu crede în semne, şi o aşteaptă pe ea, căci a făcut un leagăn de cuvinte ce se îngână cu destinul."

,,El s-a dus şi nu s-a mai întors, iar el visează cum îi spune o poveste, însă ea nu-l aude de unde o fi!"

Promovarea examenului de bacalaureat permite accesul în învăţământul superior, în conformitate cu condiţiile generale şi specifice stabilite în acest sens.

În urma promovării examenului de bacalaureat, absolventului i se eliberează diplomă de bacalaureat.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017.  Elevii pot da gratuit BAC-ul doar de două ori

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Candidaţii au dreptul să susţină examenul de bacalaureat, fără taxă, de cel mult două ori. Prezentările ulterioare la examen sunt condiţionate de achitarea unor taxe.

Pâna la începerea probelor de examen, comisiile de bacalaureat judetene/comisia unicipiului Bucuresti iau toate masurile, în colaborare cu autoritatile dministratiei publice locale, pentru asigurarea dotarii tuturor sălilor de examene cu sisteme de supraveghere audio-video.

Pentru susţinerea probelor scrise, în cele 439 de centre de examen, s-au înscris peste 135.000 de candidaţi din toate promoţiile. La proba E)b) - Limba şi literatura maternă sunt aşteptaţi peste 6.300 de candidaţi care-şi vor redacta tezele într-una din următoarele limbi: maghiară, germană, ucraineană, sârbă, slovacă, turcă, italiană şi croată.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Afişarea primelor rezultate este prevăzută pentru data de 5 iulie (până la ora 16:00). În aceeaşi zi, vor putea fi depuse contestaţiile, în intervalul orar 16:00-20:00. Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 10 iulie.

Accesul candidaţilor în centrele de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30 pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie. Timpul destinat redactării unei lucrări scrise este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat. Pentru rezolvarea subiectelor candidaţii folosesc numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor utiliza numai creion negru. Pentru probele scrise la Matematică şi Geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită de asistenţi. Toate sălile de examen trebuie să aibă în dotare camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Nu este permis accesul în săli cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

În acelaşi timp, candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul. Cei surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise. Drept consecinţă, nu vor mai putea participa la probele următoare şi vor fi lipsiţi de posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale. De asemenea, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de bacalaureat.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. Reamintim faptul că pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ:

susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;
susţinerea tuturor probele scrise şi nota 5 la fiecare dintre acestea;
obţinerea mediei 6 cel puţin, la probele scrise.
Absolvenţii care au promovat toate clasele liceale cu medii generale de minimum 9,50, iar la examenul de Bacalaureat au obţinut media 10 primesc diplomă de merit.

România postbelică Subiecte ISTORIE BAC 2017. În mod identic cu Evaluarea Națională, lucrările vor fi evaluate în centre zonale de evaluare din alte judeţe decât cele în care au avut loc probele. În conformitate cu prevederile metodologice, în urma evaluării lucrărilor contestate „nota inițială se poate modifica, după caz, prin creștere sau descreștere, prin nota acordată la contestații.” Cu alte cuvinte, nota comisiei de contestații este finală, întrucât nu se mai aplică regula celor 0,5 puncte diferență între nota de la evaluarea inițială și cea de la contestații.