După votarea legii dării în plată în plenul Parlamentului, doar Avocatul Poporului, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) şi Preşedintele României sunt instituţiile care pot cere Curţii Constituţionale a României să verifice constituționalitatea actului normativ.
Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) vor solicita tuturor acestor instituţii să verifice acest lucru, potrivit Economica.net.
Bogdan Preda, director executiv Relaţii Publice şi Instituţionale în cadrul CPBR, a declarat că instituţia pe care o reprezintă va solicita în scris tuturor celor care pot cere verificarea constituţionalităţii legii dării în plată să o facă. „Vom cere acest lucru cu atât mai mult cu cât, noi considerăm în continuare că aplicarea legii dării în plată şi pentru creditele în derulare este neconstituţională”, a declarat Bogdan Preda.
Directorul CPBR a arătat că una din regulile pieţei bancare după un astfel de act legislativ cu impact direct asupra sistemului bancar, este de a cere măsuri suplimentare pentru ca băncile comerciale care au astfel de credite în derulare să rămână solvabile.
Există posibilitatea ca BNR să ceară ca toate creditele care sunt pasibile de a intra sub incidenţa dării în plată să fie provizionate suplimentar.
Şi Asociatia Română a Băncilor a reacţionat imediat după votarea Legii dării în plată. Băncile spun că "elemente de neconstitutionalitate vor fi luate în considerare cu privire la modul in care vor reacţiona institutiile de credit la impactul acestei legi."
Pozitia ARB:
“Asociatia Romana a Bancilor (ARB) a luat nota de votul Parlamentului privind aprobarea legii darii in plata.
Comunitatea bancara ramane la aceeasi parere conform careia legea darii in plata va avea un impact negativ asupra stabilitatii financiare, asa cum pentru prima oara s-a considerat de catre Banca Nationala a Romaniei in sensul identificarii unui risc sistemic sever determinat de cadrul legislativ incert si impredictibil in domeniul financiar bancar.
Mesaje similare au fost transmise si de catre Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana, Fondul Monetar International, etc.
Exista interpretari clare ale industriei financiare, ale Presedintiei si Guvernului Romaniei, Bancii Centrale Europene si ale Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la posibilele elemente de neconstitutionalitate si de hazard moral.
Aceste elemente de neconstitutionalitate impreuna cu modificarea sau afectarea contractelor incheiate legal cu bancile in trecut vor fi luate in considerare de catre institutiile de credit cu privire la modul in care vor reactiona la impactul acestei legi.”
