Cele două puncte ale dezacordului cu FMI sunt calendarul liberalizării la gaze și viitorul industriei energiei de cărbune. Potrivit premierului Victor Ponta, cele două subiecte sensibile vor fi reluate la vizita FMI din aprilie.
"Ca să semnam azi o scrisoare trebuia să fim de acord să creștem prețul gazului și să băgăm CNH și Oltenia în restructurare. Nu cred ca e bine pentru România și nu am semnat scrisoarea", a declarat Victor Ponta.
Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană (CE) au cerut ca liberalizarea preţului la gaze să fie aplicată din luna aprilie pentru populaţie şi centrale de energie termică (CET-uri), cu o creştere a preţului la gaze catalogată drept "abruptă" de către şeful Guvernului, de la 53,5 lei MWh la 62 lei MWh.
Executivul a respins această solicitare, considerând-o nesustenabilă, cu argumentul că populaţia şi CET-urile nu pot suporta o astfel de creştere din aprilie.
În privinţa companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, FMI şi CE au cerut restructurarea "masivă şi radicală" a acestora, Guvernul fiind însă de părere că o astfel de restructurare nu ar salva industria de profil, ci, dimpotrivă, ar diminua semnificativ importanţa acestui sector.
Guvernul României, poziție curajoasă în fața FMI, după modelul Greciei
Guvernul nu a ajuns la un acord cu FMI şi CE în actuala misiune de evaluare, cele două instituţii cerând creşterea abruptă a preţului la gaze pentru populaţie şi CET-uri din aprilie şi restructurarea masivă a companiilor energetice Hunedoara şi Oltenia, a anunţat premierul Victor Ponta.
"Sunt două puncte asupra cărora nu aveam un acord cu delegația FMI și Comisia Europeană, a declarat premierul Victor Ponta, la finalul întâlnirii cu delegația FMI". Potrivit premierului cele două puncte ale neînțelegerii sunt:
- continurea agendei de liberalizare la gaze; creșterea cerută de partenerii internaționali nu este sustenabilă; până la întâlnirea
- măsuri cu privire la companiile din energie. Experţii internaţionali cer lichidarea Complexului Energetic Hunedoara, în timp ce oficialii români vor să păstreze viabilă industria extracției de cărbune.
"În aprilie, vom prezenta FMI cum vedem noi lucrurile pentru a fi suportate de oameni. Acordul nostru cu FMI încetează în septembrie, important e să vedem cât am realizat din ce ne-am propus. Am luat și măsuri pe care inițial partenerii nostri nu le-au vrut, de genul reducerii TVA la pâine, reducerii CAS. În aprilie și apoi în iunie, când e ultima vizita tragem linie si vedem câte am realizat", a mai spus premierul.
Premierul Victor Ponta și ministrul Finanțelor Publice, Darius Vâlcov, au susținut o declarație de presă la Palatul Parlamentului în urma discuțiilor cu FMI.
"Foarte multe dintre obiectivele macroeconomice au fost îndeplinite. Avem economia cea mai stabilă și predictibilă din regiune. Tot ce ține de managementul companiilor de stat s-a îmbunățit considerabil. Companiile de energie au făcut profituri semnificative în 2014. Aceste realizări importante ale României trebuie să se reflecte și în viața de zi cu zi ale fiecărui cetățean", a spus premierul Victor Ponta înainte de a anunța care a fost rezultatul concret al negocierii cu FMI.
Care este miezul discordiei între Guvern și FMI
Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor a ajuns din nou într-un punct nevralgic, de această dată „mărul discordiei“ fiind energia, potrivit zf.ro.
Reorganizarea Complexului Energetic Hunedoara, care a fost pe pierdere şi are datorii mari, şi liberalizarea preţului la gaze pentru populaţie conform calendarului au generat neînţelegeri între autorităţile române şi experţii internaţionali, prelungind negocierile, care erau aşteptate să se încheie la sfârşitul săptămânii trecute.
Rămâne de văzut dacă în urma negocierilor experţilor internaţionali cu premierul Victor Ponta vom mai avea sau nu acord cu FMI. Acordul este practic „suspendat" din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS. Primele două evaluări ale acordului stand-by preventiv au fost realizate în prima parte a anului 2014.
Klaus Iohannis se întâlneşte, luni, cu delegaţia FMI
Preşedintele Klaus Iohannis se va întâlni, luni, cu delegaţia Fondului Monetar Internaţional, la ora 18.00, la Palatul Cotroceni, la două ore după ce şeful statului se va adresa Parlamentului, într-un mesaj pe care îl va susţine în plenul reunit al celor două Camere.
Discuţiile preşedintelui Iohannis, cu delegaţia comună a FMI şi a Comisiei Europene, vor avea loc după ce şi premierul Victor Ponta se va întâlni cu reprezentanţii instituţiilor internaţionale. De asemenea, şi Comisiile de buget-finanţe din Parlament se vor întâlni, luni, cu reprezentanţii FMI, cu care vor discuta despre situaţia creditelor acordate în franci elveţieni.
În negocierile de sâmbătă nu s-a ajuns la un acord, privind mai multe subiecte, cele mai importante vizând preţului gazelor pentru populaţie şi Complexul Hunedoara.
Delegaţia FMI-CE se află la Bucureşti pentru consultări şi a treia evaluare a acordului stand-by cu România, care ar urma să se încheie în luna septembrie a acestui an. România are în derulare un acord stand-by de 2 miliarde de euro cu FMI, care expiră în luna septembrie şi pe care autorităţile l-au tratat ca având caracter preventiv, fără să acceseze fonduri până în prezent. Scopul înţelegerii este de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare şi de a ajuta la reducerea costurilor de finanţare.
Acordul, care este însoţit de un împrumut în valoare tot de 2 miliarde de euro cu Uniunea Europeană, a fost semnat în septembrie 2013, fiind al treilea program de creditare pe care România l-a negociat cu partenerii internaţionali din 2009.
