Magistraţii Curţii de Apel Alba Iulia au considerat că raportul ANI era "rezultatul unei interpretări şi aplicări eronate a legislaţiei aplicabile".
Potrivit motivării hotărârii pronunţate de Curtea de Apel Alba Iulia, în 25 septembrie 2013, în procesul dintre Klaus Iohannis şi Agenţia Naţională de Integritate (ANI), motivare transmisă la solicitarea MEDIAFAX, magistraţii au decis, la acea dată, să admită în parte contestaţia lui Iohannis şi să anuleze raportul de evaluare întocmit de ANI.
Totodată, instanţa a respins contestaţia lui Klaus Iohannis prin care acesta ridica excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Inspecţiei de Integritate din cadrul ANI.
Potrivit motivării Curţii de Apel Alba Iulia, instanţa a apreciat atât în cazul SC Pieţe Sibiu SA, cât şi al SC Apă Canal SA că Iohannis, la acea dată primar al Sibiului, nu s-a aflat în incompatibilitate prin activităţile desfăşurate la cele două societăţi.
Instanţa a stabilit că dovezile aduse în acest proces de Iohannis demonstrau că raportul ANI privind incompatibilitatea acestuia este "nelegal", "fiind rezultatul unei interpretări şi aplicări eronate a legislaţiei aplicabile", iar astfel a admis acţiunea fostului primar al Sibiului şi a anulat raportul de evaluare întocmit de ANI.
În cazul SC Pieţe Sibiu SA, Curtea de Apel Alba Iulia a reţinut faptul că Iohannis apărea ca semnatar al actului constitutiv al acestei societăţi, în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu, delegat pentru această operaţiune prin Hotărârea Consiliului Local Sibiu nr. 246/2010.
Totuşi, instanţa a considerat că "norma juridică prevăzută de articolul 87 alineatul 1, litera f din Legea nr. 161/2003, reglementând incompatibilităţi ale aleşilor locali, constând într-o restrângere de drepturi pentru aceştia şi sancţiuni pentru nerespectarea lor, este de strictă interpretare şi aplicare, interpretului legii (ANI - n.r.) fiindu-i interzis a completa «lacunele legii» şi a o aplica pentru identitate de raţiune şi la alte situaţii analoage, neprevăzute de lege, conform art. 10 Noul Cod Civil".
Potrivit interpretării Curţii de Apel Alba Iulia, calitatea de reprezentant al unei persoane juridice la semnarea actului constitutiv nu translatează de drept această calitate şi în adunările generale ale acţionarilor.
"Pentru a dobândi calitatea de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale în AGA, spre a exercita în numele ei drepturile şi obligaţiile corespunzătoare participaţiilor deţinute de aceasta la societăţi comerciale, este necesar, conform art. 125 din Legea nr. 31/1990 coroborat cu art. 37 din Legea nr. 215/2001, un mandat special pentru adunarea respectivă, concretizat printr-o hotărâre de consiliu local. HCL Sibiu nr. 246/2010 nu conţine un asemenea mandat, astfel că în lipsa altor acte administrative doveditoare, nu se poate susţine că reclamantul a participat în calitate de reprezentant al unităţii administrativ-teritoriale municipiul Sibiu în adunările generale ale S.C. Pieţe Sibiu S.A., societate comercială de interes local. De asemenea, actul constitutiv al societăţii, de care se prevalează printre altele pârâta (ANI -n.r.), nu conţine nicio dispoziţie de natură a duce la concluzia la care s-a ajuns prin raportul de evaluare contestat", se arăta în motivarea Curţii.
Instanţa a considerat că ANI, prin raportul de evaluare întocmit, nu a susţinut că Iohannis a participat în calitate de reprezentant al municipiului Sibiu în adunările generale ale S.C. Pieţe Sibiu S.A., limitându-se a arăta că a acţionat numai în calitate de reprezentant al acestei unităţi administrativ-teritoriale, fără nicio altă precizare, conduită care nu se încadrează în ipoteza legii.
Pe baza acestor motive, Curtea de Apel Alba Iulia a considerat că fostul edil al Sibiului "nu s-a aflat în incompatibilitate în legătură cu activitatea desfăşurată la S.C. Pieţe Sibiu S.A".
Citeşte mai multe pe MEDIAFAX.
