Ministrul Justiției a explicat că acest proiect al modificării Legii avocaturii s-a discutat în Senat fără participarea ministerului. Totodată, ea crede că trebuie să existe o egalitate în ceea ce privește procurorii și avocații, însă susținte că există anumite dispoziții în proiect care necesită discutate.
"N-am să dezvolt foarte mult pe textul de lege ce anume nu este în regulă cu proiectul de modificare a Legii avocaturii, pentru că ea, după cum știți, nu din motive care-mi sunt imputabile mie, ci din motive care țin de o decizie Parlamentară, a fost întoarsă din plen în Comisie. Și eu înțeleg, în spiritul unei bune conlucrări cu Parlamentul, să merg acolo și să exprim care este punctul de vedere al Ministerului Justiției. Trebuie spus că acest punct de vedere este unul pe care nu l-am exprimat acum o săptămănâ sau acum o lună, este un punct de vedere pe care colegii mei l-au susținut în măsura în care au putut. În Senat, de exemplu, Ministerul justiției nu a fost consultat. S-a discutat acest proiect fără ca Ministerul Justiției să aibă oportunitatea să-și spună opinia. Așa că pentru toate aceste motive înțeleg să discut pe text în Parlament", a spus Prună.
"Cât privește egalitatea de arme între procurori și avocat, eu sunt avocat de profesie și sunt cred că prima, alături de confrații mei avocați, de acord că trebuie să existe o egalitate de arme între procurori și avocați. Doar că, cel puțin cu privire la o prevedere din lege, și am dat și exemplu percheziția. Faptul că la percheziție să participe decanul baroului este nemaiîntâlnit. Numai din acest punct de vedere eu cred că se creează o situație care îi pune pe avocați într-o poziție discutabilă. Mă opresc aici și am să spun tot ceea ce am de spus în Parlament", a continuat aceasta.
Raluca Prună a spus că va merge să se întâlnească cu membrii Baroului București, care au acuzat-o de dezinformare și manipulare a opiniei publice prin declarații false, pentru a discuta pe tema modificării Legii avocaturii.
"Nu am venit noi cu acest proiecte de modificare a Legii avocaturii. Ministerul Justiției, ca întotdeauna când există inițiative legislative care nu sunt ale MJ, dar care au de a face cu cele ale justiției, merge în Parlament și susține un punct de vedere. Un punct de vedere care nu este unul singular, este al Guvernului. Eu nu spun că este rău că se modifică această lege, eu spun că există anumite tușe în această lege care pot fi discutate. Mi-ar fi plăcut să am oportunitatea să discut cu avocații, dar eram într-o procedură parlamentară avansată. Repet, la Senat proiectul a fost discutat fără prezența Ministerul Justiției. Am să merg să discut cu cei din Baroul București și am să le spun ce fel de mic studiu de Drept comparat am făcut. Eu nu am găsit în legislația altor state membre dispoziții similare. Dar în situația în care aș fi greșit și domniile lor mă conving că este normal să fie așa și că decanul din Paris participă la percheziții împotriva unui avocat, eu voi ieși public și îmi voi cere scuze", a susținut ministrul Justiției.
Referitor la modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală prin Ordonanță de Urgență, Prună a explicat care a fost urgența.
"Eu n-am să duc discuția în termenii de a răspunde vreunui om politic care atacă această Ordonanță. Eu am să vă dau câtva fapte. Fapt este că s-a lucrat foarte mult la aceste Coduri și că ele au intrat în vigoare la 1 februarie 2014. La o săptămână după ce ele au intrat în vigoare a fost deja promovată o Ordonanță de Urgență. S-a decis să se meargă cu OUG mai restrânsă, în vreme ce un proiect de lege a fost depus la Parlament. Ordonanța care a fost adoptată de Guvern la acel moment, 7 februarie 2014, a fost adoptată de Parlamentul României acum câteva săptâmâni. Deci a devenit lege acum câteva săptămâni, la mai bine de 24 de luni", a declarat ministrul.
Raluca Prună a explicat că toate textele din această Ordonanță de Urgență au trecut în luna mai de Senat și se întreabă de ce Călin Popescu Tăriceanu le refuză.
"Altă chestiune este că absolut toate textele legale cuprinse în această Ordonanță sunt texte care erau deja cuprinse în diverse proiecte legislative aflate la Cameră. Ele trecuseră de Senat. Mă mir de ce președintele Senatului refuză în bloc textele ca atare. Poate să discute despre faptul că am adoptat o OUG, dar textele ca atare au trecut toate în luna mai de Senat. Și ele erau acum la nivelul Camerei Deputaților", a spus aceasta.
"De ce Ordonanță de Urgență? Păi noi am avut din februarie 2014 până la această dată 24 de decizii ale Curții Constituționale, care declară anumite texte ca nefiind constituționale. Ce obligație are Guvernul? În 45 de zile de la data publicării deciziei CCR textul trebuie să fie declarat neconstituțional, trebuie să fie pus în acord cu cerințele Curții. Sunt numeroase deciziile acestea, sunt 24. Și dacă spun că ele au survenit imediat din luna februarie 2014 până în zilele noastre este evident că în cazul multora dintre ele, dacă nu chiar toate, eram dincolo de cele 45 de zile în care exista obligația punerii în acord a textelor", a continuat ministrul Justiției.
Totodată, potrivit acesteia, proiectul privind modificarea Codului Penal și Codului de Procedură Penală a primit și avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
"Pe de altă parte, de când am venit particip la ședințele CSM. Toate dispozițiile care se găsesc în OUG și toate proiectele legislative au fost discutate una câte una cu CSM. Pentru că întotdeauna când Ministerul Justiției, aici vorbesc de ceva ce se întâmplă din 2014 face o propunere legislativă, prin forța lucrurilor propunerea pe care o face are legătură cu sistemul judiciar într-un sens larg, și atunci se cere un aviz al CSM. Avizul este consultativ, nu ține cu nimic Guvernul. Noi am cerut aceste avize, când spun noi spun Ministerul, nu neapărat sub mandatul meu. Am primit aceste avize. Pentru fiecare dispoziție avem o corespondență cu CSM. Care era urgența? Urgența era exact asta: că noi stăm de doi ani, avem 24 de decizii ale Curții care trebuiau puse în aplicare în 45 de zile, aveam întârzierile despre care v-am vorbit și nu am văzut să avansăm, în sensul de a adopta un act rapid. Ce am reușit a fost să avem aprobarea Senatului și eram la Cameră", a subliniat Raluca Prună.
Un alt motiv care l-a determinat pe ministrul Justiției să propună Guvernului această OUG este și decizia CCR privind neconstituționalitatea renunțării procurorului la urmărirea penală.
"Și având în vedere ultima cerință a Curții, cu privire la renunțarea la urmărirea penală. Ea a fost declarată neconstituțională. S-a spus că nu e constituțional să renunțe procurorul asta. Atunci cine poate face? Judecătorul. Dar noi nu aveam text de lege, ceea ce făcea ca un număr mare de renunțări la urmărire penală să se fi adunat pe masa procurorilor. Să spunem că eu mă duc și fur un salam și procurorul decide să dea renunțare la urmărirea penală. Ei bine nu putea să facă asta pentru că textul era declarat neconstituțional, iar eu care furasem, deci persoana, cetățeanul, nu puteam fi favorizat de această decizie" , a spus aceasta.
"Anul trecut au fost 134.500 de renunțări la urmărirea penală. Noi vorbim pentru anul acesta de un trimestru, de când prevederea a fost declarată neconstituțională, până când am adoptat această OUG. Presupunând că ar fi același număr anual de 134.000, împărțim la 4 și vedem că vorbim de aproximativ 30.000 de renunțări la urmărire penal, deci de aproximativ 30.000 de cetățeni români pentru care procurorii ar fi vrut să dea renunțare la urmărire penală și acest lucru nu se putea face. De ce? Pentru că Guvernul nu reușise în termen de 45 de zile, în ciuda faptului că depusese din timp textul în procedură parlamentară, să adopte aceste text. Ca să rezum, pentru toate aceste motive eu am considerat și am propus Guvernului această OUG", a conchis ministrul Justiției.
