„Groapa de gunoi de la Vidra are autorizație de mediu. CJ Ilfov nu poate să o închidă. (...) Groapa de gunoi din Popești este închisă. Ea nu mai are autorizație de funcționare. Însă, nu este închisă așa cum ar trebui. Cum se închide o groapă de gunoi conform? Pe scurt, se acoperă cu mai multe straturi de pământ. Cine o poate închide conform? Numai și numai acționarul privat care o deține. Chiar dacă vorbim de o problemă de sănătate publică, legea nu ne lasă să băgăm bani publici în ceva ce nu se află în gestionarea noastră. Depozitul de la Rudeni nu mai funcționează”, a afirmat Thuma.
Locuitorii din apropierea acestor gropi de gunoi sunt însă disperați. Săptămânal fac sute de sesizări legate de mirosul cu care sunt nevoiți să trăiască. Până ca groapa Chiajna-Rudeni să se închidă, oamenii ajunseseră aproape de situația de a-și părăsi locuințele.
„Hai, lasă mirosul, ca mirosul... poate ne-am obișnuit cu el, dar este toxic ceea ce simțim noi acolo, nu e vorba doar de un miros și de un moft”, a spus un localnic.
„Am ajuns la disperare pentru că am făcut prostia să nu fac un pas când mai aveam o șansă. Adică, să plec de aici din zonă”, a spus altcineva.
În județul Călărași, între Oltenița și Ulmeni, 100 de hectare de pământ sunt încărcate zilnic cu tone de deșeuri de toate felurile. Gunoiul de acolo provine în special din București, dar și din Giurgiu. Groapa funcționează sub masca unor operaţiuni de sortare, iar lucrurile par legale din punct de vedere al documentelor. Gunoiul ar trebui sortat și tratat, dar acest lucru nu se întâmplă. Cetățenii din Ulmeni spun că gunoiului i se dă foc în permanență, și se produce fum toxic. La început ar fi existat o stație de sortare, mai spun cei de acolo, însă a fost închisă din cauza cantităților mari de gunoi ajunse în groapă. Prin urmare acolo se depozitează gunoiul direct pe pământ.
Iar potrivit ONG-urilor de mediu au urmat și alte decizii controversate ale administrațiilor publice din București. Deșeurile din Capitală au fost transportate în localități din Prahova și Dâmbovița, iar oamenii care locuiesc în Băicoi, Aricești sau Titu se mobilizează pentru un protest general impotriva acestora.
Iar orice demers care ar fi putut rezolva gestionarea deșeurilor din București a fost blocat de primarul general, Nicușor Dan, mai spun ong-iștii. Având în vedere situația tot mai gravă spre care se îndreaptă Capitala, Guvernul a adoptat o ordonanță de urgență prin care s-au transferat competențele gestionării deșeurilor de la primăria capitalei, la primăriiile de sector. Dar acestea din urmă au decis ulterior să transfere drepturile preluate de la PMB catre Asociația de dezvoltare Intercomunitară Bucuresti, unde Președinte este același Nicusor Dan. Asta deși ordonanța nu le permitea să transfere competențele. Potrivit gazetadeștiri.ro , Asociația de dezvoltare Intercomunitară Bucuresti ar face pe ascuns demersuri pentru a duce deșeurile din București în localități aflate pe o rază de 150 km față de Capitală.
Guvernul a venit cu o a doua Ordonanță pentru a clarifica situația și a impus ca termen limită de rezolvare a contractelor de gestiune a deșeurilor data de 30.12.2022. Conform ordonanței agenții economici nu vor mai putea încheia contracte intre ei pentru gestionarea deșeurilor, ci doar cu autoritățile publice, primării sau asociații de dezvoltare intercomunitară. Cu alte cuvinte, începând cu 30 decembrie, bucureștenii s-ar putea trezi înconjurați de munți de gunoaie pe străzi, din cauza acestui șah legislativ creat de Nicușor Dan și susținut de primarii de sector ai municipiului București.
