Cele mai recente evaluări şi analize ale Comisiei Europene subliniază rolul pe care nivelul scăzut al cunoştinţelor economice, financiare l-a avut în amplificarea impactului crizei globale.
Cu toate că Uniunea Europeană acordă o atenţie sporită educaţiei financiare în ultimii ani, multe state europene încă nu răspund adecvat la această problemă, iar populaţia nu deţine încă suficiente cunoştinţe care s-o ajute să înţeleagă serviciile şi produsele financiare pentru a lua deciziile corecte", a declarat joi Isărescu la conferinţa internaţională "Educaţia financiară: investiţie în viitorul societăţii", organizată sub egida Global Money Week de către Banca Naţională a României în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Naţionale şi cu sprijinul Child & Youth Finance International, Junior Achievement România şi Visa Europe.
El a reluat informaţia potrivit căreia, în cadrul unui sondaj realizat de Banca Mondială despre cunoştinţele financiare ale populaţiei, indicele pentru România se situează la poziţia 31, pe o scară de la 0 la 100, sub medie.
Totodată, a amintit că banca centrală şi-a asumat, începând din 2008, o strategie de susţinere a educaţiei economico-financiare şi a proiectelor care urmăresc distribuirea cât mai largă a informaţiilor şi principiilor de bază ale economiei pentru educarea tinerilor.
"În această săptămână, sub egida Global Money Week, în toată reţeaua editorială a Băncii Naţionale a României se derulează vizite la sediile BNR, la sediul central şi în sucursale, prezentări şi vizionări de filme privind istoria banilor, elemente de siguranţă a bancnotelor. Conferinţa de astăzi face parte din această suită", a menţionat şeful BNR.
În susţinerea discursului, Isărescu a dat exemplul unei "fraze remarcabile" a scriitorului american Alvin Toffler, una dintre cele mai influente voci din domeniul intelectual şi cel al afacerilor, care spunea că "analfabeţii secolului XXI nu vor fi cei care nu ştiu să scrie şi să citească, ci aceia care nu pot învăţa, dezvăţa şi reînvăţa".
La rândul său, ministrul Educaţiei Naţionale, Remus Pricopie, consideră că problematica educaţiei financiare a copiilor trebuie abordată dintr-o perspectivă cât mai largă, legată de trecut şi prezent, astfel încât elevii să fie mult mai bine pregătiţi să înţeleagă şi să se confrunte cu viitorul, "pentru că ei au mai mult viitor în faţă decât noi".
"Vorbeam în Guvern săptămâna trecută, din nou, pentru că s-a discutat şi cu alte ocazii, despre faptul că România este pe unul dintre ultimele locuri la numărul de firme la mia de locuitori. Păi are legătură cu înţelegerea conceptului de bani, şi de muncă, şi de educaţie financiară şi vom fi în continuare pe ultimul sau ultimele locuri dacă nu facem paşi semnificativi toţi - noi la şcoală, dumneavoastră prin instrumentele pe care le aveţi, într-o manieră integrată - pentru a creşte orizontul copiilor de astăzi, antreprenorilor de mâine", a spus Pricopie.
El a precizat că tinerii trebuie să înţeleagă că atunci când se vorbeşte despre bani se vorbeşte, de fapt, despre valori, dacă sunt asociaţi cu termenii de "muncă", "responsabilitate".
