"În caz de momente emoționale, mai mult sau mai puțin justificate, băncile pot asigura lichiditatea, se aprovizionează de la BNR și singurii care pierd sunt deponenții: timp, dobândă și comisioanele de retragere", a explicat Isărescu.
În acest context, Isărescu a asigurat că "eventualele măsuri ale autorităților elene de restricție a mișcărilor de capital nu se aplică băncilor din Români", și că Banca Națională este pregătită să intervină cu toate instrumentele pe care le are la îndemână.
"Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române, toate se supun doar legislației din România și sunt supravegheate direct de BNR. În consecință, eventualele măsuri ale autorităților elene de restricție a mișcărilor de capital nu se aplică băncilor din România, și nici măsurile de limitare de retragere de numerar. (...) Dacă, din anumite motive, emoția este predominantă și nu înțelepciunea și rațiunea putem acționa și cu instrumentele de calmare. Ne utilizăm absolut toate instrumentele de care dispunem", a precizat guvernatorul BNR.
Totodată, Mugur Isărescu a prezentat și o radiografie a băncilor românești cu capital grecesc, punând accent pe faptul că acestea nu sunt dependente de băncile-mamă din Grecia, iar liniile de finanțare de la acestea reprezintă 27,5% din totalul pasivului, 81% din aceste linii având scadență mai mare de un an.
"Liniile de finanțare de la băncile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar majoritatea semnificativă a liniilor de finanțare, de 81%, au scadență mai mare de un an. În cazul nereînnoirii la scadența care expiră în cursul anului curent, băncile din România au resurse suplimentare de a obține lichidități. Activele din portofoliile acestor bănci care sunt eligibile pentru finanțare la BNR reprezintă aproape dublu față de nevoile de lichiditate în ipoteza nereînnoirii în totalitate a liniilor de finanțare de la băncile-mamă în cursul acestui an", a afirmat Isărescu.
Acționarii băncilor nu își pot retrage banii "peste noapte"
Pe de altă parte, guvernatorul BNR a susținut că acționarii băncilor nu își pot retrage banii "peste noapte", pe de-o parte pentru că există un acord foarte clar încheiat de aceștia cu Direcția de Supraveghere din BNR, dar și pentru că și-ar putea pierde dreptul de vot în cadrul băncii locale.
Dependența redusă de acționari a băncilor din România cu capital grecesc este vizibilă și în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deși rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar.
Mai mult, guvernatorul a punctat faptul că băncile din România cu capital grecesc au o situație prudențială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluții nefavorabile. Rata de solvabilitate este de 16,7%, în creștere de la 16,3% în decembrie 2014 și peste pragul reglementat, de 8%, iar calitatea fondurilor proprii este bună. Totodată, acestea dispun de active lichide la un nivel adecvat.
"Toate cele patru bănci au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat și alte active care pot fi transformate rapid în numerar sau pe baza lor să aibă acces la finanțare rapidă de la BNR", a menționat Isărescu.
Potrivit datelor BNR din aprilie, băncile cu capital majoritar grecesc au un rol moderat în sectorul bancar românesc. În funcție de active, băncile cu capital majoritar austriac dețin 36% din totalul sistemului, cele cu capital francez — 14%, cu capital majoritar grecesc — 12%, iar cele cu capital majoritar românesc — 10%. După numărul de bănci, instituțiile de credit cu capital elen se află la egalitate cu cele cu capital olandez (4), iar pe primele locuri se situează băncile cu capital majoritar austriac (7) și cele cu capital românesc (6). În plus, în primele primele cinci bănci din sistem nu este nicio bancă cu capital grecesc, iar în top 10 sunt două bănci, cu un nivel de solvabilitate peste media băncilor cu capital grecesc.
