Fostul șef al ANAF, Gelu Diaconu, consideră că cifrele sunt cosmetizate în așa fel încât să ascundă dezastrul, dând în vileag un comunicat de presă al Ministerului de Finanțe.
„Recent, ANAF a comunicat românilor că are o creștere a veniturilor de 6% față de trimestrul 1 din 2015. După cum mă așteptam și am declarat public, ministrul Anca Dragu, conștientă că dezastrul în care a adus finanțele țării poate fi sesizat de jurnaliști, a decis să nu prezinte încasările defalcat pe fiecare lună, ci la grămadă, cumulate pe 3 luni.
Motivul? Creșterea de 6% de pe primul trimestru se datorează exclusiv lunii ianuarie 2016 – când a existat o creștere de 16% față de ianuarie 2015 – lună în care nu a reușit să confiște și să distrugă activitatea ANAF, întrucât pe atunci eram președintele Fiscului.
Important de reținut este și faptul că în ianuarie, deși a existat un impact negativ ca urmare a scăderii cotei de TVA la alimente de la 24% la 9% (față de ian 2015), ANAF nu doar că a acoperit această „gaură”, dar a adus și TVA suplimentar de 1 miliard de lei.
Tot în ian 2016, accizele au crescut cu cca 600 milioane de lei. De ce vorbim de TVA și accize? Pentru că sunt impozitele cele mai expuse evaziunii și reprezintă un indicator esențial în analiza eficienței luptei cu acest flagel.
În ceea ce privește perioada februarie – martie 2016, nu doar că nu există nicio creștere față de aceleași luni din 2015, dar se observă o scădere galopantă a încasărilor la TVA cu 1,25 miliarde lei! Același fenomen este întâlnit și în cazul accizelor, unde scăderea în cele două luni este de 110 milioane.
Cum încearcă să explice dezastrul pe care l-au produs?
Tandemul toxic Dragu – Biriș vor să păcălească o țară întreagă cu o explicație hilară: au scăzut încasările, pentru că a scăzut TVA de la 24% la 20%.
În timpul mandatului meu, așa cum am precizat mai sus, TVA la alimente a scăzut de la 24% la 9%, iar „gaura” a fost acoperită, existând chiar TVA colectată suplimentar consistent (cca 6,5 miliarde lei în plus în 2015 față de 2014). Așadar, printr-un management orientat către combaterea evaziunii, poți acoperi cu vârf și îndesat orice măsura de relaxare fiscală, dat fiind decalajul fiscal existent în România față de media UE.
Și, ca să înțelegeți că manipularea „tehnocraților” din conducerea MFP-ANAF frizează ridicolul, vă reamintesc că statisticile oficiale recunoscute la nivelul Comisiei Europene arată, așa cum am mai semnalat, o explozie a consumului de cca 20% în luna februarie.Cu o astfel de creștere, colectarea pe luna martie, dacă ar fi fost însoțită și de combaterea eficientă a evaziunii, ar fi trebuit să aducă un spor consistent la TVA și accize.
Totodată, ca tabloul dezastrului să fie complet, mai reamintesc și că, per total venituri, situația ar fi fost și mai gravă dacă:
- Nu ar fi înregistrat un plus de 900 milioane lei la capitolul „rest venituri”, în februarie și martie. Această sumă este conjuncturală și este un simplu „cadou”, întrucât aceste venituri nu se datorează activității ANAF. Ele provin din: prelevări din veniturile nete ale BNR, venituri din dobânzi, venituri din autorizarea jocurilor de noroc, sume neutilizate provenite din finanțarea bugetară a anilor precedenți etc.
- Nu ar fi existat OUG 44/2015, cea cu scutirea penalitatilor si a dobanzilor de intarziere, care a adus venituri suplimentare”, scrie Diaconu, pe blogul său.
