Legea bacşişului În timp ce Fiscul aleargă după buzunarele chelnerilor şi speră să pună mâna pe ceva mărunţiş din bacşişurile lăsate de români, unii patroni îşi freacă acum mâinile de bucurie. Celor cu intenţii necurate li se pune pe tavă o metodă simplă de a spăla sume mari de bani.
Impozitarea bacşişului are o problemă care nu pare să fi fost luată în calcul de Guvern, dar care convine de minune celor care caută metode inventive de a scoate la lumină bani negri.
Fără o limită a sumelor care pot fi înregistrate ca bacşiş, există posibilitatea ca anumiţi comercianţi, şi nu numai, să introducă în contabilitate sume cu provenienţe dubioase, potrivit Capital.ro.
Impozitarea bacşişului devine o portiţă de înregistrare a unor bani negri sau pentru subţierea bazei de impozitare. Inventivitatea în astfel de cazuri nu trebuie subestimată, mai ales că actul normativ dă liber introducerii în contabilitate a unor sume oricât de mari ca bacşişuri.
„Posibilitatea de a introduce bacşişul pe bonul fiscal ar putea fi folosită ca o metodă de albire a unor venituri încasate până acum prin companii offshore pentru că, odată cu noile reglementări, pot fi înregistrate în contabilitate sume a căror provenienţă să fie justificată de operatorii economici ca bacşiş“, observă consultantul Eugenia Ion.
Opinia sa este confirmată de Constantin Sebeşanu, preşedintele Organizației Patronale a Hotelurilor și Restaurantelor din România, HORA.
„ANAF produce fraudă cu legile de acest fel. Vor fi restaurante care vor înregistra 90% din venituri ca bacşiş. Cum vor demonstra că nu sunt sume din bacşiş?“, se întreabă omul de afaceri.
Legea bacşişului, valabilă din 8 mai. Patronii se plâng că trebuie să angajeze casieri
Nu este prima gafă a Finanţelor legată de legea bacşişului. Nu cu mult timp în urmă, ministrul Teodorovici a declarat că, în cazul livrărilor la domiciliu de pizza sau de alte produse, cumpărătorul ar avea obligația să se deplaseze la sediul firmei pentru a primi bonul fiscal.
