UPDATE: Peste o mie de manifestanţi se aflau sâmbătă în jurul orei 11:00 pe străzile capitalei Franţei, pentru al cincilea weekend consecutiv de proteste, şi aproximativ 60 de persoane au fost arestate, a anunţat prefectura poliţiei din Paris, relatează AFP.
Este o "mobilizare mai slabă" şi, prin urmare, "o mobilizare a huliganilor mai slabă", a declarat purtătoarea de cuvânt a poliţiei, Johanna Primevert, pentru BFMTV, adăugând că "poliţia rămâne mobilizată".
Circa 60 de persoane au fost arestate, mult mai puţin faţă de cele 500 de arestări înregistrate la aceeaşi oră sâmbăta trecută, conform poliţiei.
Aproximativ 200 de protestatari, împărţiţi în grupuri mici, au ajuns pe Bulevardul Champs-Elysees la câteva minute după redeschiderea parţială a arterei de circulaţie de către poliţie. Manifestanţii au mărşăluit într-o atmosferă de calm, potrivit unui jurnalist AFP.
Ministerul de Interne francez a anunţat că aproximativ 69.000 de ofiţeri de poliţie au fost desfăşuraţi sâmbătă în Franţa, cu o prezenţă mai mare în oraşele Toulouse, Bordeaux şi Saint-Etienne, relatează Reuters.
Primele "veste galbene" se îndreptau sâmbătă către Bulevardul Champs-Elysees, încadrate de un important dispozitiv de securitate, în al cincilea weekend de manifestaţii la Paris împotriva creşterii costului vieţii, relatează AFP.
"Ultima dată, am fost aici pentru taxe, de data aceasta, este mai mult pentru instituţii: vrem mai multă democraţie directă", a declarat Jeremy, în vârstă de 28 de ani, sosit de la Rennes (vest), pentru "a se face auzit". În ciuda frigului, grupuri de protestatari au început să sosească la scurt timp după ora 08:00.
Cu puţin timp înainte de ora 09:30, aproximativ 30 de persoane au fost arestate în regiunea pariziană, un număr mult mai mic faţă de cele 300 de arestări înregistrate la aceeaşi oră sâmbăta trecută, în cadrul controalelor preventive.
În jurul Arcului de Triumf, vandalizat pe 1 decembrie, vehicule blindate ale jandarmeriei au fost poziţionate în zori, în timp ce un tun de apă a fost adus pe Champs-Elysees, bulevard devenit centrul manifestaţiilor din ultimele săptămâni. Circa 8.000 de membri ai forţelor de ordine au fost desfăşuraţi în capitală, susţinuţi de 14 vehicule blindate ale jandarmeriei.
Însă, un semn al reducerii situaţiei tensionate, Turnul Eiffel, marile muzee, închise sâmbăta trecută, rămân acum deschise, la fel şi marile magazine.
Mișcarea "vestele galbene", care și-a început demonstrațiile pe 17 noiembrie, inițial pentru a protesta împotriva creșterii taxelor la combustibili, s-a transformat curând într-o expresie de furie cu privire la costul ridicat al nivelului de trai în Franța și în sensul că guvernul lui Macron este detașat de greutăţile de zi cu zi ale cetăţenilor.
"Țara noastră are nevoie de calm. Este nevoie de ordine. Trebuie să funcționeze normal din nou ", a declarat Macron la Bruxelles, unde a participat la un summit al Uniunii Europene.
Macron a recunoscut într-un discurs la începutul acestei săptămâni că este parțial responsabil pentru mânia manifestată de protestatarii "vestelor galbene", mișcare a cărei numele provine de la vesta reflectorizantă pe care trebuie să o poarte toți șoferii francezi. El a anunțat măsuri menite să îmbunătățească puterea de cumpărare a oamenilor. Dar până acum a refuzat să reinstituie un impozit pe avere care a fost ridicat pentru a impulsiona investițiile în Franța.
Protestatarii din mişcarea ''vestele galbene'' au devenit adversarul cel mai redutabil al preşedintelui francez Emmanuel Macron, însă atât ''vestele galbene'', cât şi Macron sunt în realitate ''două simptome diferite ale aceleiaşi crize politice'', potrivit istoricului Danielle Tartakowsky, expertă în mişcări sociale.
Tartakowsky vorbeşte în acest sens de ''un efect oglindă''. ''Vestele galbene sunt răspunsul societăţii civile la Macron, care în campania sa (electorală) s-a declarat deasupra sistemului de partide şi alături de cetăţeni'', a declarat ea într-un interviu pentru EFE.
Preşedintă a Universităţii Paris 8 între 2012 şi 2016, Tartakowsky este una dintre cele mai importante specialiste în istoria socio-politică a Franţei în secolul al XX-lea şi o voce de referinţă pentru a înţelege natura mişcărilor colective din această ţară.
În contextul în care preşedintele Macron ''a ignorat toţi actorii intermediari'', Tartakowksy consideră logică apariţia acestei mişcări civile neorganizate şi fără reprezentanţi identificabili, hotărâtă să se exprime dincolo de structurile tradiţionale. Apariţia acestei mişcări pe agenda politică reprezintă, potrivit analizei lui Tartakowsky, o frână bruscă pentru Macron care ''credea că are un cec în alb'' după ce a ieşit victorios din cele două mari fronturi deschise împotriva sindicalismului: reforma muncii şi cea a căilor ferate.
Şeful poliției din Paris, Michel Delpuech, a declarat pentru postul de radio RTL că serviciile de securitate intenționează să distribuie circa 8 000 de ofițeri și 14 vehicule blindate în capitală, același număr ca și weekend-ul trecut. De la începutul protestelor, șase persoane au murit în incidentele provocate de proteste și au fost rănite 1,407 persoane, dintre care 46 în stare gravă, potrivit datelor guvernamentale.
Pentru cel de-al doilea weekend la rând, mai multe meciuri de fotbal din liga franceză au fost amânate la cererea autorităților.
Unele sindicate cer acum greve în toată țara.
