“Noi am sugerat în raportul experţilor FMI că, pentru a atinge obiectivul de a economisi pentru zile rele, trebuie adusă datoria publică înapoi pe traiectorie în jos sau se poate face neaplicând diverse facilităţi fiscale care trebuie să intre în vigoare anul viitor sau să le amâne până se pot vedea rezultate din îmbunătăţirea administrării fiscale”, a afirmat Baqir la conferinţa Politici economice pentru o creştere sustenabilă, organizată de Ministerul Finanţelor.
Ministrul Finanţelor, Anca Dragu, a afirmat săptămâna trecută că Executivul nu vede necesară în prezent amânarea măsurilor de relaxare fiscală prevăzute pentru anul viitor prin Codul Fiscal intrat în vigoare la 1 ianuarie 2016, aşa cum a solicitat Fondul Monetar Internaţional (FMI), motivând că execuţia bugetară “arată bine”, iar veniturile se situează peste program.
Codul Fiscal prevede că, de la 1 ianuarie 2017, va fi redusă cota generală de TVA cu încă un punct procentual, de la 20% în prezent la 19%, şi vor fi eliminate supraacciza la carburanţi şi impozitul pe construcţii speciale, cunoscut ca “taxa pe stâlp”.
Baqir spune că reducerea veniturilor prin reducerile de taxe şi impozite aplicate din acest an, estimate a scădea cu 2-3 puncte procentuale ca pondere în PIB, va pune presiune mai mare pe cheltuieli, într-un moment nepotrivit, în care rezultatele din sănătate sau educaţie sunt slabe.
“În anumite zone precum educaţia şi sănătatea, nivelul este scăzut în România comparativ cu alte ţări şi este spaţiu pentru îmbunătăţirea rezultatelor. Pe de altă parte, cheltuielile pe infrastructura tare sunt mari faţă de alte state, dar rezultatele din punct de vedere al calităţii sunt slabe”, a punctat şeful misiunii FMI.
Astfel, România are cheltuieli de capital mai mari decât înregisrează pe alte segmente, însă calitatea indrastructurii rezultate este redusă.
Proiectele mari trebuie prioritizate, măsură care trebuie extinsă la proiecte medii şi apoi la cele locale, iar atunci când eficienţa este redusă trebuie realocate fondurile către poriecte cu eficienţă mai mare.
Totodată, planificarea investiţiilor trebuie să se bazeze pe evaluări ale riscului satisfăcătoare şi apoi un sistem de control al angajamentelor trebuie derulat pentru toate entităţile de stat pentru a evita problemele de execuţie bugetară.
“Atunci când te uiţi la execuţia bugetară o paradigmă pe care o vezi este că, în timp ce există mai multe luni cu excedent sau un deficit nepronunţat, în mod tipic în ultimele două luni va exista o imensă execuţie a cheltuielilor. Atunci o întrebare care se poate pune este dacă are ceva legătură cu grăbirea cheltuielilor care duc la o calitate scăzută sau pot exista şi alţi factori care duc la aceasta”, a conchis Baqir.