Ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică arată că economia subterană a ajuns la 22% din PIB. Analiştii europeni o estimează la 28%. Specialiştii români consideră că s-a ajuns aici din cauză că statul preferă să piardă bani decât să reducă povara taxelor, să întărească reglementarea şi instituţiile publice. Și deşi guvernanţii se laudă cu creşteri salariale, reprezentanții mediului economic trag un semnal de alarmă.
"Creșterile succesive foarte agresive de salariul minim, din ultimii ani, și cele intenționate pentru anii următori pot crea o problemă de competitivitate. Se plusează prea mult în zona salariului minim, e adevărat că e foarte mic, însă e la fel de adevărat că și salariul mediu e foarte mic. Raportul dintre ele e un element important de competitivitate. Riști două lucruri: fie îi forțezi să se ducă în economia neobservată și să lucreze la negru, fie să îi scoți din business", a declarat președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru.
Aşa se face că evaziunea din munca la negru a ajuns la 2,61% din PIB, aproape dublă faţă de 2007. Mai mult, antreprenorii sunt descurajaţi de faptul că organele de control nu-i sancţionează pe cei care învârt banii negri.
"Pe SEAP sunt, în continuare, licitații cu dedicații. Când se afișează un anunț, azi, când ți se cere, în două săptămâni, să ai certificat de urbanisn și alte acte, nici dacă ai fi fratele primarului nu le poți obține în două săptămâni", a spus președintele Camerei de Comerț, Mihai Daraban.
Unul dintre cele mai afectate sectoare este cel al alcoolului, unde se estimează o evaziune de 95%.
La fel de grave sunt şi problemele din industria tutunului. Doar din cauza contrabandei, statul a pierdut aproximativ 500 de milioane de euro.
