Bugetul pentru 2016 a estimat venituri din fonduri UE de 13,5 mld. lei şi a primit în final, după primele estimări, în jur de 4,4 mld. lei, adică o treime din suma estimată.
Cele nouă miliarde de lei „lipsă“ la buget din fondurile UE sunt acum mărul discordiei între noua putere şi fostul guvern, fiind principala poziţie bugetară care a provocat „gaura de 10 miliarde de lei“, cum impropriu a numit-o liderul PSD Liviu Dragnea.
Totul ar fi pornit, spun reprezentanţii fostului guvern, de la estimarea greşită privind absorbţia fondurilor UE cuprinsă în proiectul de buget pe 2016 realizat de guvernul Ponta şi preluată tel-quel de guvernul Cioloş. Absorbţia de doar 4,4 mld. lei în 2016, faţă de 17 mld. lei în 2015, este cea mai redusă din 2009 încoace. O treime din membrii guvernului Cioloş au venit de la Bruxelles, unde se şi întorc.
Dacă i s-a părut că estimarea este nerealistă, de ce nu a modificat guvernul Cioloş cifra, la momentul aprobării bugetului sau în cursul celor două rectificări pe care le-a operat în 2016?
„Prognoza de venituri bugetere din fonduri UE avansată de guvernul Ponta a fost cu totul nerealistă pentru un început de exerciţiu financiar european (2014 – 2020, care se încheie efectiv în 2023) ştiind din istorie că absorbţia este mai robustă în a doua parte a acestuia. Când s-a văzut că nu pot fi absorbite sumele cuprinse în bugetul de venituri, a existat o discuţie cu cei de la Finanţe în sensul unei rectificări. Poziţia lor a fost că la «fondurile europene», nu se fac corecţii. Fondurile europene nu influenţează în mod vizibil bugetul, de aceea ei spun că este bine să fie prevăzuţi bani în buget de cofinanţări, pentru orice eventualitate“, explică Dan Barna, fostul secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.
Trei ministere - Ministerul Agriculturii, Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Fondurilor Europene - se ocupă în România de gestionarea fondurilor UE, în vreme ce celelalte, cărora li se adaugă administraţiile locale, sunt beneficiari.
„Oamenii din cele trei ministere se găsesc în mijlocul unui haos total, haos care trebuie cât mai grabnic ordonant", comentează Petru Luhan, care crede că este absolut obligatorie restructurarea celor trei ministere. În aceste ministere - adaugă el - ar trebui introduse proceduri care să conducă la evaluarea clară şi rapidă a proiectelor, pentru că unele dintre acestea sunt respinse din motive rizibile.
„La haosul din ministere se adaugă întârzierea foarte mare a negocierilor cu UE pe programul financiar multianual 2014 - 2020, disputele politice, dar şi lipsa unor campanii targetate pentru fiecare program în parte."
