Inițiatorii propunerii de lege spun că introducerea tăierilor ilegale printre vulnerabilitățile la adresa siguranței naționale înseamnă că instituțiile statului — MAI, MApN, SRI "vor putea interveni, alături de Ministerul Mediului, pentru realizarea securității naționale și reducerea corupției din sistem și pentru reducerea jafului".
Prin propunerea legislativă a PNL este completat articolul 3 al Legii privind siguranța națională cu două noi litere (j prim și litera j secund) în sensul că sunt încadrate în categoria amenințărilor la adresa siguranței naționale "defrișările ilegale pe suprafețe mai mari de un hectar, reducerea fără aprobări legale a consistenței unui arboret cu mai mult de 50% față de prevederile amenajamentului silvic în vigoare, exploatarea fără amenajament silvic a pădurilor încadrate în tipurile T1 și T2, stabilite conform normelor tehnice de amenajare a pădurilor".
Prin amendamentul adoptat în Comisia juridică, articolul 3 este completat și cu litera m), care are următorul conținut: "orice acțiuni sau inacțiuni care lezează interesele economice, strategice ale României, cele care au ca efect periclitarea, gestionarea ilegală, degradarea ori distrugerea resurselor naturale, fondului forestier, cinegetic și piscicol, apelor și altor asemenea resurse, precum și monopolizarea ori blocarea accesului la acestea, cu consecințe la nivel național sau regional".
În expunerea de motive a propunerii de lege, inițiatorii susțin faptul că domeniul silvic este unul în care inegalitățile și abuzurile "s-au acumulat an după an".
"Tăierile ilegale și defrișările masive sunt principalele probleme, care s-au perpetuat în absența unor reglementări legale clare și actualizate, precum și prin complicitatea și iresponsabilitatea celor care ar trebui să protejeze pădurea și să aplice legea", se arată în documentul citat.
Inițiatorii actului normativ reamintesc faptul că, potrivit Curții de Conturi, valoarea tăierilor ilegale raportate în urma controalelor se ridică la cinci miliarde de euro, "cifră care în realitate este și mai mare".
"În ultimii opt ani s-a tăiat ilegal de două ori mai mult decât s-a putut regenera sau împăduri, iar această proporție este numai partea de tăiere ilegală care a putut fi cuantificată. S-au încercat măsuri de stopare prin activități de control, care însă și-au demonstrat ineficiența. Curtea de Conturi vorbește chiar despre încurajarea și perpetuarea infracțiunilor la regimul silvic, respectiv tăieri și comercializări ilegale de lemn", se mai arată în expunerea de motive.
Legea are un caracter organic, iar Senatul o va dezbate și supune votului plenului în calitate de Cameră decizională. Propunerea legislativă a fost adoptată de către Camera Deputaților în ședința din 7 octombrie.
