Cel mai bun reper pentru a stabili cât ar trebui să fie de mari salariile profesorilor și medicilor îl reprezintă PIB/locuitor, care sintetizează nivelul de trai și capacitatea economiei de a susține efortul bugetar necesar pentru plata acestor salarii.
În perspectivă regională, România se plasează oarecum echilibrat raportat la PIB/locuitor pe segmentul de învățământ, dar are foarte mult de suferit pe partea de sănătate, se arată într-o analiză CursdeGuvernare.ro.
Salariile în Educație
Din perspectiva plății cadrelor didactice, țara noastră se plasează departe de Franța, modelul nostru cultural occidental și de Polonia, statul cu care ne asemănăm cel mai bine din punct de vedere al dimensiunilor și structurii economice din fostul bloc estic.
Surprinzător, însă, stăm ceva mai bine decât Ungaria și Cehia, dacă ne uităm la raportul dintre sumele acordate și posibilitățile economice.
În contextul raportării la PIB/locuitor, decizia de majorare cu 73% în mai multe tranșe a salariilor din educație apare ca hazardată ca dimensiune.
Chiar și alegerea variantei franco-polone ar duce la o majorare de circa 50%, de la un nivel de circa 80% din PIB/locuitor spre 120% din PIB/locuitor, creșterea economică din următorii doi ani neavând cum să acopere diferența până la 73%.
Pentru a urma modelul francez ar trebui să majorăm cu 50% încasările actuale din impozite și taxe iar pentru efortul polonez alocat educației ne-ar trebui un spor de 20% pe partea de fiscalitate.
La un PIB de 160 miliarde euro și o populație de 20 milioane persoane ar rezulta un reper de 8.000 de euro pe locuitor. Adică, la un curs de 4,50 lei/euro, 36.000 lei pe an sau 3.000 lei brut pe lună, traductibili în 2.100 lei net. Asta pentru paritatea veniturilor cadrelor didactice cu PIB/locuitor și la o medie actuală cu tot personalul din domeniu de 1.607 lei net pe luna iunie 2015.
Salariile în Sănătate
Tot de la acest reper ar trebui să pornim și în ceea ce privește salariile medicilor și, în general, cele din sectorul sanitar. Pentru referință simplificată din perspectivă farnceză, un medic generalist ar fi normal să câștige cam cu 50% mai mult decât un învățător iar o asistentă medicală cu competențe serioase în domeniu cam cât un învățător.
Lăsând la o parte eternul clișeu că toți câștigă prea puțin față de nevoile de trai, de pregătirea necesară și de munca depusă, surprinde faptul că, la noi, media veniturilor salariale din sănătate și asistență socială se situează sub cea din învățământ (1.571 lei în aceeași lună iunie 2015). Practic, un medic bugetar (atenție, medic, nu cadru sanitar) trebui să câștige în medie, pe baza rezultatelor economice din România, cam 4.500 lei brut sau 3.200 lei net pe lună.