Înainte de 1989, în fiecare județ funcționa cel puțin o fabrică de oxigen medical, potrivit reprezentanților unei firme locale de oxigen medical. De atunci și până acum, însă, lucrurile s-au schimbat enorm. Spitalele din țara noastră au ajuns să cumpere, pe bani mulți, oxigen de la firme cu capital străin.
Pentru a nu mai ajunge în situații de criză ca anul trecut, unitățile medicale din România plătesc bani grei către trei societăți care livrează oxigen medical, societăți care au acaparat aproape toată piața de distribuție. Chiar și așa, în unele spitale încă se resimte lipsa oxigenului.
CRIZA OXIGENULUI, RESIMȚITĂ ÎN SPITALELE ROMÂNEȘTI
„Există o criză, pentru că sunt doar două firme mari care livrează oxigen în ţară şi una mai mică. Toate au avut probleme în livrarea de oxigen din cauza cererii mari”, a declarat recent Raed Arafat pe fondul crizei temporare de oxigen de la Spitalul de Boli Infecțioase din Iași. (Sursa: g4media.ro)
Printre societățile la care Raed Arafat face referire se numără și Linde Gaz România SRL Timișoara. Compania declara într-un comunicat că livrează cu 150% mai mult oxigen medical față de cât livra în valul 3 al pandemiei și cu 450% mai mult față de perioada de dinainte de pandemie. Societatea care a încheiat contracte cu peste 250 de spitale din România are o cifră de afaceri de peste 660 de milioane de lei, sumă care nu provine în totalitate din vânzarea oxigenului medical.
În 2004, cu mult înainte de pandemia de COVID-19, Spitalul Județean din Ploiești a reclamat furnizorul de oxigen medical la Consiliul Concurenței. Motivul invocat a fost creșterea enormă a prețului pe Normal Metru Cub: de la 0,17 euro la 0,30. Reprezentanții spitalului nu s-au mai prezentat însă la ședința în cadrul căreia se dezbătea cazul, iar sesizarea pe care unitatea medicală a depus-o a fost respinsă.
Ca să vedem în medie cât câștigă marii furnizori de oxigen medical în țara noastră, trebuie luat în calcul că un singur bolnav de COVID-19 aflat în stare gravă are nevoie de o tonă de oxigen pe lună pentru tratament. Astfel, pentru o tonă de oxigen medicinal, un spital poate scoate din buzunar peste 18 mii de lei, fără a pune la socoteală și TVA-ul. Pe site-urile de profil, însă, oxigenul poate fi cumpărat sau chiar închiriat cu costuri mult mai mici.
De multe ori, oxigenul de care pacienții au nevoie este insuficient. Așa că unele unități medicale nu au mai așteptat soluții de la guvernanți și s-au gospodărit așa cum au putut mai bine. Două spitale - din Bacău și din Iași - au investit în propriile stații de oxigen, pentru a nu mai trece prin situații limită.
În 2020, criza oxigenului medical din spitalele românești a lovit atât de puternic încât, în județul Botoșani, niciun spital care asigura tratamentul pacienților COVID nu mai dispunea de stații de oxigen, iar situația devenise critică.
„Noi avem un număr de paturi în saloane, trei paturi şi o singură sursă de oxigen. Deci doi pacienţi nu pot beneficia de oxigenoterapie atunci când se agravează. (...) Vineri am numărat 20 de pacienţi, iar acum avem 30 de pacienţi care sunt dependenţi de oxigen. Şi în total avem doar patru concentratoare şi 11 surse de oxigen în perete” declara anul trecut medicul Valentina Morcov. (Sursa: adevarul.ro)
Nici alte județe nu stăteau mai bine la acest capitol, povestesc pacienții.
PACIENȚII MUTAȚI ÎNTRE SPITALE DIN LIPSA DE OXIGEN
„Alte trei spitale nu au avut ventilatoare de capacitate mare. M-am dus la primul spital, la centrul județean Vâlcea, la Brezoi. De acolo, la Vlădeasa, în cele din urmă, medicul de la Olănești, de la Horezu, a zis: domnule, trebuie să te duci undeva la o clinică cu potențial mai mare. Și m-au adus aici(la Argeș)". (Sursa: digi24.ro)
Foarte multe unități sanitare erau dotate atunci doar cu măști, care nu făceau față. Situația de atunci a creat panică atât în rândul pacienților cât și al medicilor.
