"Vorbim foarte mult de bani dar banii nu sunt totul. Capacitatea administrativa conteaza mai mult decat fondurile europene in sine. Banii sunt necesari dar nu suficienti pentru a solutina in mod corespunzator problemele din Romania (...) Pana acum, Romania a indeplinit 14 din cele 22 de conditionalitati stabilite de Comisia Europeana, dar se inregistreaza intarzieri in domenii ca achizitiile publice, sanatatea si managementul deseurilor.
Pentru urmatorii ani, 280 de investitii sunt prevazute pentru a fi facute in unitati sanitare si ambulatorii de specialitate in sate si orase; pentru 65 de unitati de urgenta in cadrul spitalelor judetene si pentru 3 spitale regionale. Am avut, domnule ministru Dragnea si doamna Sevil Shhaideh, ceremonia de aprobare a programului operational regional pe urmatorii ani in 23 iunie 2015. In cadrul acestui program se prevede infiintarea a trei spitale regionale. Este un proiect pentru care ne-am batut pentru a obtine cate 500 de milioane de euro pentru fiecare spital regional. Sunt foarte trista ca in martie 2016 sa vad ca nici macar amplasamentele acestor spitale nu au fost determinate, iar cele 50 de milioane de euro alocate din fonduri europene pentru aceste spitale asteapta inca la Bruxelles.
Niciuna dintre aceste investitii nu pot fi implementate din cauza faptului ca nu a fost intocmita, pana acum, harta infrastructurii sanitare care sa prezinte nevoile clare in domeniul sanatatii si am avertizat asupra acestui lucru toti ministrii si toate autoritatile cu care m-am intalnit pana acum.
Situatia este similara in cazul managementului deseurilor. Avem investitii de 380 de milioane de euro pentru dezvoltarea managementului deseurilor, dar si in acest domeniu nu exista incă un plan national", a spus Corina Crețu.
Totodată, comisarul european și-a exprimat și alte îngrijorări legate de absorbția fondurilor europene și a avertizat că până la 3,4 miliarde de euro sunt, încă, expuse riscului de a fi pierdute dacă România nu ia măsurile necesare în următoarele luni.
"La sfârșitul anului 2015, România a reușit să evite dezangajarea din Fondul European de Dezvoltarea Regională și din Fondul de coeziune, dar există încă o sumă substanțială, din datele Comisiei Europene între 2,6 și 3,4 miliarde de euro este o sumă expusă riscului în funcție de ce facem ca România în următoarele luni și de eventualele corecții pe care le-ar putea aplica autoritatea de audit.
Pentru noul cadru financiar 2014-2020 suntem cu totii ingrijorati pentru corecta realizare a proiectelor si deschiderea sesiunilor de proiecte. Aceste lucruri trebuie sa devina o realitate in ciuda faptului ca este un an electoral. Pentru ca 2016 sa nu fie un an pierdut atunci cand vorbim de absorbtia fondurilor europene", a mai afirmat Crețu.
