Premierul României, Victor Ponta, care recent a demisionat din poziția de președinte al PSD dar a decis să rămână la șefia Executivului, în ciuda problemelor pe care le are în justiție, și-a asumat tot mai mult aura de "tehnocrat al fiscalității".
Premierul Ponta și-a asumat un Cod Fiscal "liberal" care a suspendat de facto acordul României cu FMI, Comisia Europeană și Banca Mondială, a militat pentru "independența economică" a României într-un context regional mai instabil ca niciodată și, acum, se prezintă ca fiind omul care a eliminat ștampila din România.
Ordonanța adoptată azi prevede scutirea de la plata taxelor extrajudiciare de timbru a tuturor contribuabililor care solicită ANAF eliberarea unor certificate, adeverințe sau alte asemenea documente.
"Această măsură vine în sprijinul contribuabililor care vor fi scutiți de drumurile și timpul alocat achiziționării acestor timbre. Spre exemplu, anul trecut, ANAF a emis cca. 4,5 milioane de documente pentru a căror eliberare a fost necesară achizionarea de către contribuabili a timbrelor extrajudiciare", se arată într-un comunicat al Guvernului.
Extinderea scutirii de la plata taxelor extrajudiciare pentru toți contribuabilii are scopul să reducă birocrația și să faciliteze comunicarea prin mijloace electronice. De acum înainte, contribuabilul poate solicita și primi prin mijloace electronice (prin intermediul Spațiului Privat Virtual – platforma electronică a ANAF) certificat de atestare fiscală ori adeverință de venit. fără să se mai deplaseze la Fisc pentru achitarea taxe de timbru de 2 lei.
Guvernul a decis azi și eliminarea obligativității aplicării ştampilei atât pe declaraţiile, cererile şi alte documentele depuse de către persoane fizice, persoane juridice de drept privat aşa cum sunt definite în Codul civil, precum şi de către entităţile fără personalitate juridică, la instituţii sau autorităţi publice, cât şi pe documentele sau alte înscrisuri emise între aceste entităţi sau persoane.
Regula nu se aplică persoanelor juridice de drept public care vor aplica ştampila pe documentele emise de către acestea, conform regulilor aplicabile în prezent. Măsura are scopul să reducă birocrația și să simplifice regulile administrative.
Actul normativ completează prevederile legale referitoare la tipurile de garanții în sensul extinderii garanțiilor financiare cu un nou tip: polița de asigurare de garanție. Prin această modificare se oferă posibilitatea contribuabililor să depună drept garanție scrisori de garanție/polițe de asigurare de garanție emise și de alte instituții de credit sau alte instituții financiare autorizate, nu numai de către cele bancare.
Tot prin actul normativ de az, se creează o regulă specială de aplicare a măsurilor de executare silită în cazul debitorilor care au de încasat de la autorităţi sau instituţii publice sume certe, lichide şi exigibile. În astfel de situaţii, în baza documentelor furnizate de debitor, organul de executare va institui poprirea asupra sumelor datorate de aceste autorităţi sau instituţii publice.
Modificarea legislativă are drept scop evitarea executărilor silite a sumelor din conturile bancare sau a bunurilor debitorilor, măsuri inechitabile în condițiile în care debitorii au, în același timp, sume de încasar de la autorități sau instituții publice.
O altă reglementare adoptată astăzi prin Ordonanță va da contribuabilului posibilitatea de a obţine suspendarea executării silite prin depunerea unei scrisori de garanţie bancară/poliță de asigurare de garanție şi pe parcursul soluţionării acţiunii în contencios administrativ.
În cazul popririi bancare, s-a prevăzut un termen de 3 zile pentru ca băncile să plătească sumele indisponibilizate. Acest interval creează premisele evitării situaţiilor de executări multiple, atunci când au fost poprite și indisponibilizate sume existente în mai multe conturi bancare. Astfel, în acest interval de timp, debitorul, după ce a fost informat de banca sa cu privire la popririle instituite, poate solicita organului fiscal menținerea doar a uneia dintre popriri și ridicarea celorlalte care depășesc debitul înscris în titlul executoriu ce face obiectul popririi.
Un set de modificări aduse de ordonanța adoptată astăzi vizează prelungirea unor termene prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 91/2014 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale.
Măsura a fost luată având în vedere faptul că identificarea celor mai bune soluții tehnice de implementare a aparatelor de marcat electronice fiscale dotate cu jurnal electronic, precum și a procedurii de supraveghere şi monitorizare a funcţionării acestora, necesită o perioadă mai lungă pentru documentare și alegere a soluțiilor legislative.
În acest context, unele termene se prelungesc cu câte șase luni, respectiv:
- Autorizarea de către Comisie numai a aparatelor de marcat electronice fiscale cu jurnal electronic, începând cu data de 1 aprilie 2016;
- Interzicerea comercializării aparatelor de marcat electronice fiscale cu rolă jurnal începând cu data de 1 iulie 2016;
- Obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili începând cu data de 1 octombrie 2016;
- Obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mijlocii, începând cu data de 1 ianuarie 2017 ;
- Obligaţia de a utiliza numai case de marcat cu jurnal electronic de către operatorii economici care au calitatea de contribuabili mici, începând cu data de 1 mai 2017;
De asemenea, actul normativ stipulează că în cazul polițiștilor care participă sau au participat în anul 2015 la misiuni și operații în afara teritoriului statului român în comun cu forțele armate ale României sau similare celor prevăzute la art. 2 din Legea nr. 121/2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, pentru forțele armate, se efectuează regularizări ale drepturilor bănești cuvenit pe perioada misiunilor, în vederea acordării acestor drepturi la nivelul stabilit prin actele normative în vigoare. Astfel, se asigură, prin regularizare, același nivel al drepturilor bănești cuvenite pe întreaga perioadă a participării polițiștilor la misiunile respective în anul 2015, atât pentru cei care continuă misiunea, cât și pentru cei care sunt înlocuiți, asigurându-se astfel o echitate prin eliminarea oricăror discriminări în retribuirea personalului care desfășoară aceleași activități, în aceleași condiții.
