'Trebuie să primim o solicitare, şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile', a explicat Tolosa, precizând că o astfel de solicitare nu a fost încă primită de instituţia financiară internaţională.
Referitor la misiunea tehnică a FMI la Bucureşti din octombrie, reprezentantul instituţiei a spus că nu va fi o misiune de evaluare ci una tehnică cu privire la bugetul pe 2016, scrie Agerpres.
Tolosa a confirmat şi declaraţiile premierului Victor Ponta cu privire la faptul că Guvernul României şi-a achitat integral datoria către FMI. 'România are două categorii de datorii către FMI. O parte trebuie plătite de Guvern şi o parte de către Banca Naţională. Guvernul a plătit integral datoria, iar BNR mai are de plătit trei rate, ultima urmând să fie achitată în ianuarie', a subliniat Guillermo Tolosa.
La începutul acestei luni, ministrul Finanţelor, Eugen Teodorovici, a declarat, pentru Bloomberg, că România intenţionează să demareze discuţiile cu creditorii internaţionali pentru un nou acord de asistenţă încă din acest an, ca urmare a sprijinului oferit de principalele partide politice.
Ministrul de Finanţe a precizat că Guvernul de la Bucureşti ar putea ajunge la un nou acord cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană în 2016, pentru a se proteja împotriva şocurilor de pe piaţă.
Începând din 2009 şi până în prezent România a încheiat trei acorduri consecutive de împrumut cu Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană, care au servit ca o ancoră pentru politicile guvernamentale în domeniul bugetului, privatizării companiilor de stat şi economiei.
Revizuirea actualului acord în valoare de patru miliarde de euro cu creditorii internaţionali nu a putut fi finalizată începând din luna iunie 2014 şi până în prezent din cauza lipsei unui acord cu privire la planurile fiscale ale Guvernului.
În legătură cu actualul acord, reprezentantul FMI a spus că acesta va expira pur şi simplu şi nu se va mai purta nicio discuţie pe marginea lui între autorităţile române şi reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale. Tolosa a precizat că principalele obiective macroeconomice convenite în cadrul acordului au fost îndeplinite, dar lipsa de predictibilitate a împiedicat reprezentanţii FMI să tragă o concluzie clară cu privire la stabilitatea în timp a indicatorilor macroeconomici.
'Principale ţinte macroeconomice urmărite în program au fost pozitive, în linie cu obiectivele. Economia creşte pe baze sănătoase şi sustenabile, deficitul fiscal este stabil iar România nu se mai uită la viitor cu teama necesităţii unor consolidări suplimentare şi prin măsuri dure. Acestea ţin de trecut. Povara datoriei este pe un trend descrescător, sistemul bancar este stabil. Însă lipsa de predictibilitate a factorilor de decizie din această perioadă a făcut foarte dificil pentru noi să avem suficientă încredere că aceste echilibre macroeconomice pot fi cu adevărat menţinute. Acesta este unul din principale motive pentru care boardul FMI nu a încheiat acordul, nu şi-a pus ştampila de aprobare o perioadă atât de lungă de timp, mai mult de un an', a explicat Tolosa.
La capitolul nerealizări, reprezentantul FMI a amintit evoluţia reformelor structurale prevăzute în program, în special în cazul companiilor de stat.
Acordul în derulare cu FMI are o valoare de două miliarde de euro însă autorităţile de la Bucureşti nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost acela de a proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.
Actualul acord stand-by este cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009.
Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni şi urmează să expire în 26 septembrie 2015.
