Fără banii europeni atrași în ultimii 10 ani, rata șomajului ar fi fost mai mare cu 3,1 puncte procentuale, iar salariul mediu din România ar fi fost azi cu 25,4% mai mic.
Aceste estimări sunt rezultatul unei analize realizate de către Comisia Naţională de Prognoză și apar într-un răspuns al Ministerului Fondurilor Europene la interpelarea parlamentară pe care a adresat-o în data de 28 noiembrie Andreea Paul, deputat PNL de Ţara Oaşului.
Conform scenariului analizat, PIB-ul este cu 10,6% mai mare decât ar fi fost în absenţa utilizării fondurilor europene, în decursul perioadei 2008-2015. Dacă în perioada 2013-2014 nu s-ar fi absorbit cele peste 6 mld. euro, România nu ar fi înregistrat creştere economică.
În perioada 2007-2016, 8219 firme au beneficiat de fonduri structurale şi de coeziune (FSC), care au încheiat contracte de finanţare în valoare totală de 28,68 mld. lei, din care 14,48 mld. lei fonduri UE – echivalentul unui beneficiu mediu de 1,7 milioane lei/firmă din fonduri europene.
Consumul privat este cu 19% mai mare faţă de ipoteza în care nu ar fi fost implementate fondurile europene, iar creşterea cumulată a exporturilor de bunuri şi servicii în scenariul „cu fonduri" este cu 3 puncte procentuale mai mare faţă de scenariul lipsei fondurilor, în timp ce importurile de bunuri şi servicii sunt cu 14,4% mai mari.
