Primul avertisment concret lansat de BNR după dezmățul de pomeni electorale făcute de parlamentari înainte de alegeri: PIB-ul nu poate face față majorărilor de salarii, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Potrivit lui Vasilescu, România "trebuie să țină cu dinții" de deficitul bugetar asumat de 3% din PIB.
Banca Națională României (BNR) își menține estimarea de inflație pentru acest an la minus 0,4%, însă revizuiește în creștere prognoza pentru anul viitor, la 2,1%, de la 2%, cât estima în august, potrivit datelor din Raportul trimestrial asupra inflației prezentat, joi, de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.
"Pentru anul viitor, avem o revizuire minoră în plus, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,1% pe baza evoluției CORE 2 ajustat", a explicat Isărescu.
Potrivit acestuia, fără impactul de runda I al reducerii cotei TVA, inflația ar fi fost de 1% în acest an și de 2,4% anul viitor.
Dacă nu se ia în calcul impactul eliminării supraaccizei la carburanți de la 1 ianuarie 2017, inflația ar ajunge la 2,7% în 2017, a mai adăugat guvernatorul BNR.
Potrivit BNR, suspendarea calendarului de liberalizare a preţului gazelor naturale până în martie 2017 şi reducerea tarifelor de transport au fost principalele surse de dezinflaţie în ultimele luni.
Isărescu consideră că dezechilibrul dintre cerere şi ofertă - în sensul în care cererea este mai mare decât oferta internă în prezent - ar trebui corectat prin stimularea producţiei interne.
Guvenatorul a subliniat că există o contribuţie mai ridicată a investiţiilor în creşterea economică din primul semestru, dar a observat o restrângere a ofertei de forţă de muncă, în contextul unui avans semnificativ al produsului intern brut (PIB).
În prima jumătate a acestui an, economia românească a avansat cu 5,2%, nivel peste estimări.
Totuşi, odată cu disiparea efectelor reducerilor de taxe din 2015 şi 2016, inflaţia ar trebui să revină la valori pozitive, în 2017.