"România poate să anunţe acum că a ajuns la un consens politic privind aderarea la zona euro. Atât preşedintele, cât şi primul ministru au anunţat că obiectivul de aderare poate fi 2019. Este un obiectiv ambiţios care poate fi folosit ca ancoră pentru politicile economice", a spus Isărescu la conferinţa Euromoney.
Isărescu nu a confirmat că BNR şi-a asumat acest obiectiv, punând accent însă pe faptul că beneficiile aderării nu sunt necondiţionate şi presupun multe eforturi şi reforme structurale care să permită o cât mai mare convergenţă reală, care s-a dovedit tot mai importantă după criza financiară din 2008.
El a arătat că, deşi în acest moment România stă bine în ceea ce priveşte criteriile nominale stabilite la Maastricht, menţionând poziţia fiscală, curba dobânzilor şi stabilitatea cursului, indicatorii reali sunt încă semnificativ sub media europeană.
Potrivit guvernatorului BNR, deşi atingerea criteriului de stabilitate a preţurilor este o problemă de câteva luni, România mai are încă multe de făcut în ceea ce priveşte reformele structurale, dând ca exemplu piaţa forţei de muncă.
"Unii economişti spun că atingerea criteriilor nominale este în contradicţie cu convergenţa reală. Acum este clar că criteriile nominale nu pot fi atinse fără stabilitatea financiară şi competitivitate ridicată (...). O diferenţă mare de convergenţă reală pune presiune pe mediul de afaceri", a spus Isărescu.
Oficialul BNR a mai arătat că deşi statele din Europa Centrală, de Est şi Sud-Est sunt mai aproape ca niciodată de îndeplinirea criteriilor nominale, chiar şi cele mai avansate din punct de vedere al convergenţei reale au renunţat după criză la calendarul de aderare şi au adoptat o poziţie de aşteptare.
Isărescu apreciază că un prim pas către euro reprezintă aderarea la Uniunea Bancară, proces care va întări stabilitatea financiară şi va creşte încrederea, prin armonizarea reglementărilor şi regulilor de supraveghere, precum şi a schemei de garantare.
