"Este imposibil ca Regulamentul Dublin să fie menţinut în forma actuală", a declarat, pentru EUObserver, eurodeputata suedeză Cecilia Wikstroem, responsabilă de elaborarea poziţiei Parlamentului European privind modificarea sistemului european de gestionare a solicitărilor de azil, scrie Mediafax.
Cei mai mulţi extracomunitari veniţi în Uniunea Europeană în ultimii ani au depus solicitări de azil în doar câteva ţări, în principal în Germania. În contextul presiunilor migratorii asupra unui număr restrâns de ţări, precum Italia, Grecia şi Germania, Comisia Europeană a cerut solidaritate la nivelul Uniunii Europene în distribuirea refugiaţilor. Dat fiind că ideea a întâmpinat rezistenţa Grupului Vişegrad (Cehia, Slovacia, Ungaria şi Polonia), la un moment dat s-a propus achitarea unei taxe de solidaritate de 250.000 de euro pentru orice refugiat refuzat.
Wikstroem a explicat acum că s-a renunţat la ideea acestei amenzi, din multe cauze. "Niciun grup parlamentar din UE nu ar susţine această iniţiativă, ar fi foarte complicat să se trimită bani în acest mod. În plus, nu cred că trebuie să punem vreun preţ pe capul cuiva", a argumentat eurodeputata.
În schimb, Wikstroem a cerut serviciului juridic al Parlamentului European să analizeze posibilitatea restricţionării accesului la fonduri UE pentru ţările care nu acceptă refugiaţi.
Mai mulţi lideri europeni au cerut Uniunii Europene să iniţieze proceduri de sancţionare a ţărilor central şi est-europene care nu acceptă imigranţi extracomunitari în cadrul sistemului de distribuire pe cote stabilit de Comisia Europeană. Consiliul Uniunii Europene a stabilit, în septembrie 2015, să distribuie pe bază de cote 160.000 de refugiaţi extracomunitari ajunşi în spaţiul UE. România, Cehia, Slovacia şi Ungaria au votat, în Consiliul UE pentru Justiţie şi Afaceri Interne, împotriva sistemului de relocare a imigranţilor conform unor cote obligatorii, dar schema a fost aprobată. După atentatele comise la Paris în noiembrie 2015, Polonia a semnalat că nu va mai primi refugiaţi.
