El este de părere că Teheranul ar putea renunţa în faţa unui ansamblu "credibil" format din "presiuni şi ameninţări cu controale internaţionale intensificate" şi măsuri de stimulare.
"Este dificil de spus precis din ce trebuie format ansamblul", a spus el, în cursul unei audieri în Senat. "Credem că va fi dificile să convigem liderii iranieni să renunţe la eventuala dezvoltare de arme nucleare, ţinând cont de legătura pe care o văd mulţi din Guvern între armamentul nuclear, securitatea naţională a Iranului şi obiectivele politicii internaţionale şi ţinând cont de eforturile considerabile ale Iranului, cel puţin de la sfârşitul anilor '80 până în 2003, de a fabrica astfel de arme", a spus el.
Occidentul suspectează de câţiva ani Iranul că dezvoltă un program de armament nuclear, sub acoperirea unui program nuclear civil, acuzaţii pe care Teheranul le neagă. Noile suspiciuni intervin în contextul în care noua administraţie americană a manifestat deschidere faţă de Teheran, declarându-se dispusă la discuţii directe. Preşedintele Obama este de părere că Iranul nu trebuie să aibă arme nucleare.
Statele Unite şi ONU cred că Iranul a acumulat mai mult de o tonă de uraniu slab îmbogăţit la uzina de la Natanz. Dacă această cantitate de uraniu este prelucrată în continuare, din ea se pot obţine mai mult de 20 de kilograme de uraniu îmbogăţit, adică suficient pentru o bombă.
Potrivit unui raport anual al serviciilor americane de informaţii, prezentat Congresului, Iranul nu şi-a relansat programul de fabricare de arme nucleare, suspendat în 2003.
