Specialiştii atenţionează: Precipitaţiile din timpul verii în România se vor reduce cu cel puţin 20%

Precipitaţiile din timpul verii în România se vor reduce cu cel puţin 20% în următoarele decenii, iar temperatura anuală medie va creşte cu circa 4%, dacă la nivel global emisiile de CO2 nu vor fi reduse în mod consistent, a afirmat, joi, Matthias Ludeke, cercetător la Institutul de Cercetare a Impactului Schimbărilor Climatice din Postdam.



"În România, mai ales în zona Mării Negre, avem o reducere a precipitaţiilor de vară, pronosticul este cât se poate de sigur. Toate rezultatele modelelor noastre coincid. Mai ales în România suntem foarte siguri, putem constata cu mare certitudine că precipitaţiile de vară se vor reduce cu cel puţin 20% până la finele următoarelor decenii dacă la nivel global emisiile de CO2 nu vor fi reduse în mod consistent. Ce înseamnă asta? Există variabile climatice diferite, precum precipitaţiile sau temperatura. Există poate şi regiuni diferite în care cu o siguranţă şi certitudine diferite putem spune cum vor evolua lucrurile, însă în România putem susţine cu certitudine că, dacă nimic nu se schimbă, vor avea loc schimbări masive", a spus Matthias Ludeke, la un simpozion dedicat schimbărilor climatice.

Potrivit acestuia, calculele globale actuale preconizează pentru România că, în cazul în care, la nivel global, emisiile nu vor fi reduse în mod esenţial, dacă lucrurile rămân ca acum, temperatura anuală medie va creşte cu circa 4%, iar temperatura de vară va creşte în mod proporţional.

"În scenariile cu emisii mari de CO2, la nivel anual precipitaţiile nu vor scădea atât de mult, sub 10%, însă vara vedem că avem o reducere extrem de mare a precipitaţiilor. Se pare că vara vom avea ambele fenomene: o creştere mare a temperaturilor şi, în acelaşi timp, o reducere mare a precipitaţiilor în România, dacă nimic nu se schimbă. Corelând aceste două date şi adăugând şi problema deşertificării, a secetei, pentru că avem o cantitate mai mică de precipitaţii - aceasta pare să fie problema principală în România", a subliniat acesta.

În cazul în care la nivel global se vor reduce emisiile de CO2 în următorul deceniu, Matthias Ludeke a arătat că pentru România acest lucru ar însemna o schimbare majoră.

"Creşterea temperaturii în România ar fi de doar 1,2 grade - deci nu atât de radicală creşterea - iar vara ar fi de plus 1,7 grade. Nu ar fi nicio diferenţă în termeni de precipitaţii la nivel anual - asta e important pentru modul în care se asigură apa în oraşele mari - şi am avea o scădere minoră de 2,5% a precipitaţiilor de vară. Pentru România ar merita această atitudine raţională a comunităţii mondiale de a reduce emisiile de CO2", a subliniat el.

În context, specialistul a făcut referire la un studiu recent referitor la fenomenele de secetă, inundaţii şi caniculă, care a comparat situaţia unui număr de 571 de oraşe din Europa, inclusiv din România, în principal Constanţa şi Timişoara.

"Aceste două oraşe din România ies în evidenţă ca fiind oraşele din Europa la nivelul cel mai înalt în ceea ce priveşte creşterea secetei, numărului de zile de caniculă. Este o analiză cu prognoză mult mai fină a ceea ce înseamnă efectele schimbărilor climatice şi ne poate spune foarte clar unde trebuie să ne aşteptăm la probleme. În ceea ce priveşte inundaţiile, se pare că în România este o problemă, însă nu atât de accentuată precum în nord-vestul Europei. În schimb, seceta şi canicula sunt o problemă mai degrabă pentru Europa de Sud, iar în România avem oraşe care ies în evidenţă cu acest gen de probleme", a precizat Ludeke.

Acesta a tras un semnal de alarmă asupra problemelor climatice masive cu care se vor confrunta toate ţările lumii.

"Dacă vom continua aşa, vom avea de-a face cu probleme masive nu doar în România, ci în întreaga lume. Ţinând cont de posibilităţile la nivelul UE, sigur, România nu este cea mai bogată ţară din UE, dar este una dintre ţările la nivel global bogate. Ţinând cont de posibilităţile de a contracara aceste probleme, România are sigur un avantaj faţă de alte ţări la nivel global care se vor confrunta cu efecte şi mai puternice - şi mă gândesc acum la statele insulare care probabil vor fi inundate de oceane, dar în egală măsură care nici nu dispun de potenţial financiar pentru a se adapta'', a susţinut cercetătorul.

El a făcut referire şi la valurile de caniculă cu care ne confruntăm în perioada de vară, în ultimii 60 de ani acestea crescând atât ca frecvenţă, cât şi ca intensitate.

"Un alt aspect care ţine de creşterea temperaturii: am discutat până acum de temperaturile medii, dar ceea ce simţim noi, acele valuri de caniculă reprezintă un fenomen care are repercursiuni mari asupra noastră, a oamenilor, chiar şi în termeni de sănătate. Aceste lucruri au fost evaluate şi de cercetători români. Observăm că în ultimii 60 de ani frecvenţa cu care apar aceste valuri şi intensitatea lor a crescut. Dacă pornim de la temperatura medie anuală care creşte cu 6%, putem înţelege cu uşurinţă că astfel de fenomene ar apărea mult mai des şi ar avea ca urmare chiar o obişnuire a noastră, astfel încât vom considera că este normal să fie aşa. Pentru Berlin, pentru Germania, avem un studiu foarte detaliat care arată că numărul zilelor de caniculă va creşte de patru ori, astfel încât vara vom resimţi perioada de caniculă ca pe un lucru normal la Berlin. Ar fi interesant şi pentru România un astfel de calcul", a arătat Matthias Ludeke.

Potrivit Agerpres, în ceea ce priveşte Acordul de la Paris, cercetătorul a explicat că planul de acţiune pentru limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius a fost stabilit pentru contracararea efectelor masive ale schimbărilor climatice, întrucât la nivelul Terrei sunt procese care nu pot fi oprite, ca de exemplu topirea gheţarilor la nivel costier.

"Acest obiectiv - de plus 1,5 grade Celsius - a fost ales pentru ca la nivel global să putem contracara efectele cele mai puternice ale schimbărilor climatice. La nivelul Terrei avem anumite procese pe care nu le putem opri, ca de pildă creşterea nivelului mării, topirea gheţarilor la nivel costier, care este un fenomen ce nu mai poate fi retractat, în continuare se vor topi aceşti gheţari, iar lucrul acesta va avea ca urmare necesitatea unui anumit traseu pentru a putea atinge această creştere maximală de doar plus 1,5 grade Celsius. Este ceea ce noi trebuie să atingem ca nivel de emisii de CO2 la nivel global. Mesajul principal este că din 2050 va trebui să fim neutri în termeni de emisii la nivel global. Este un obiectiv absolut esenţial dacă vrem să atingem până la finalul secolului cel mult această creştere a temperaturii de 1,5 grade, iar acesta este un obiectiv ambiţios. În comparaţie cu astăzi, este vorba de doar o generaţie. Va aduce cu sine şi va fi nevoie de o transformare esenţială a economiei. Trebuie să înţelegem, de asemenea, că dacă acest punct de cotitură de la creşterea emisiilor până la reducerea emisiilor la nivel global se va întâmpla mai târziu doar în 2015 sau în 2030 atunci va trebui să reducem şi mai repede emisiile de CO2.

În opinia acestuia, nu este un obiectiv lipsit de speranţă, însă "ce trebuie să ştim este că va trebui să demarăm acest proces; lucrurile nu se vor întâmpla doar datorită evoluţiei tehnologice".

Asociaţia Environ şi Ambasada Germaniei la Bucureşti au organizat, joi, simpozionul, "A Climate Protection Municipality Master Plan for România - Proiecte româneşti şi germane pentru emisii reduse de CO2". Evenimentul a avut drept scop intensificarea schimburilor de experienţă româno-germane în ceea ce priveşte măsurile concrete de transpunere a rezoluţiilor Acordului de la Paris COP21 privind încălzirea globală, precum şi atingerea obiectivelor Planului de Acţiune privind Schimbările Climatice.

Subiecte pe aceeași temă



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?