În documentul semnat de către președintele AEP, Daniel Barbu au fost prezentate propuneri prin care se dorește îmbunătățirea modului în care se desfășoară scrutinele în România.
Iată principalele modificări propuse de AEP, conform unui post tv.
1. Cod electoral
2. Reducerea pragului electoral
3. Alegeri separate pentru Camera Deputaților și Senat
4. Reducerea numărului de parlamentari
5. Să voteze doar cine se înscrie în registrul electoral
6. Prag minim pentru deputații minorităților naționale
7. Comitete de sprijin, în locul listelor de susținători
Vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache (PSD), a declarat, sâmbătă, despre propunerile de modificare a legislaţiei electorale avansate de Autoritatea Electorală Permanentă în raportul de activitate pe 2017, că acestea „sunt inoportune” şi îl deranjează. Preşedintele Consiliului Naţional al ALDE, europarlamentarul Norica Nicolai, a declarat că îşi doreşte o discuţie despre introducerea votului obligatoriu în România.
„Deocamdată, aceste propuneri care vin din partea AEP au ajuns la Comisia Juridică (din Camera Deputaţilor - n.r). Le vom analiza acolo, dar acum vorbind, la cald, să vii cu acele teze care înţeleg că vin din partea preşedintelui AEP, fără să te consulţi cu partidele politice, nu ştiu cu cine s-a consultat dumnealui, şi au rezultat aceste teze, nu cred că este tocmai oportun. Eu cred că este important să discutăm aceste propuneri, ca de fiecare dată înaintea alegerilor există o comisie specială în care fiecare partid politic vine şi îşi exprimă opinia. Dar să schimbăm dintr-o dată acum, ştiţi că am mai făcut acel experiment cu colegiile şi a trebuit să revenim pentru că a fost un experiment prost, să venim acum să spunem că alegem Camera într-un fel, Senatul în alt fel, tot felul de chichiţe din acestea pe care cineva, la ceas de seară, le-a gândit, cred că e...”, a declarat, sâmbătă, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, Florin Iordache (PSD).
Deputatul social-democrat a adăugat că se poate discuta despre mărirea numărului de parlamentari de diaspora, dar că îl deranjează propunerea AEP de creştere a numărului de voturi necesar pentru alegerea reprezentanţilor minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor.
„E foarte important să ştim în acest moment câţi cetăţeni români sunt în România şi câţi sunt în diaspora, putem discuta despre mărirea numărului parlamentarilor din diaspora. Dar să venim aşa, peste noapte, cu nişte propuneri care nu sunt viabile, nu cred că este o soluţie (...) Mă deranjează chestiunea cu minorităţile naţionale. Ne dorim ca minorităţile naţionale, altele decât minoritatea maghiară, să nu mai fie reprezentate în Parlament? Aşa cum vine acest raport şi aşa cum vin aceste teze ale dlui Barbu (preşedintele AEP, Daniel Barbu - n.r.), cred că sunt inoportune”, a precizat Iordache.
Raportul de activitate al AEP pe anul 2017, depus în Parlament, conţine un capitol intitulat „Teze preliminare privind un Cod Electoral” şi care prezintă propuneri precum scăderea numărului parlamentarilor şi exercitarea dreptului de vot sub condiţia înscrierii anterioare, la cerere, în Registrul electoral.
„În condiţiile unei proliferări excesive şi neunitare a actelor normative în domeniu, adoptarea unui Cod electoral este o necesitate arătată inclusiv de Curtea Constituţională şi de OSCE/ODIHR. Pe lângă beneficiile pe care le-ar avea pentru actorii politici, alegători şi candidaţi în termeni de creştere a clarităţii, previzibilităţii şi accesibilităţii legii, unificarea legislaţiei electorale avantajează reformele în domeniu, modificările ulterioare, în măsura în care se vor dovedi necesare, fiind mult mai uşor de operat în cazul existenţei unui text unic”, se arată în raportul de activitate al AEP pe anul 2017.
Autoritatea Electorală Permanentă enumeră o serie de posibile modificări ale legislaţiei electorale pentru aplicare acestora la alegerile din 2024.
„Astfel, în anul 2017, AEP a elaborat o serie de ipoteze de lucru preliminare privind proiectul unui viitor cod electoral, dezbătute cu reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, acestea vizând aspecte precum alegerea diferenţiată a celor două Camere ale Parlamentului, scăderea numărului de deputaţi şi senatori, creşterea numărului de voturi necesar pentru alegerea reprezentanţilor minorităţilor naţionale în Camera Deputaţilor, scăderea pragului electoral pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi Senatului şi alegerea consiliilor locale şi judeţene, exercitarea dreptului de vot sub condiţia înscrierii anterioare, la cerere, în Registrul electoral, înlocuirea listelor de susţinători cu comitete de sprijin, modificarea componenţei birourilor electorale concomitent cu instituirea unui serviciu electoral naţional ca serviciu profesional, profesionalizarea reprezentanţilor partidelor politice în birourile electorale ale secţiilor de votare, utilizarea Sistemului Informatic de Monitorizare a Prezenţei la Vot şi de Prevenire a Votului Ilegal – SIMPV, etc. Tezele principale menţionate vor fi utilizate pentru demararea activităţii de codificare a normelor de drept electoral, aceasta având ca orizont de realizare anul 2023, pentru a fi aplicabile celor patru scrutine care vor avea loc în anul 2024”, potrivit raportului AEP.
Nicolai (ALDE): Poate discutăm, la un moment dat, despre obligativitatea votului în România
„Dreptul la vot aparţine fiecărei persoane, această formulă cu înscrierea în Registru funcţionează în diverse ţări, de exemplu Belgia are, dar să nu uităm că în Belgia votul este obligatoriu şi atunci toată populaţia cu drept de vot este parte a acestui Registru. Poate putem să discutăm, la un moment dat, şi despre obligativitatea votului în România, eu am propus acest lucru la modificarea Constituţiei din 2003, şi din păcate, la vremea respectivă, nu a fost acceptată, dar va trebui să avem o discuţie despre democraţia reprezentativă şi viitorul ei şi discuţia nu strică nimănui, face bine”, a declarat, sâmbătă, la Antena 3, liderul Consiliului Naţional al ALDE, Norica Nicolai.
Europarlamentarul a adăugat că şi-ar dori o discuţie pe subiectul votului obligatoriu.
„După părerea mea, pentru corectitudinea alegerilor şi pentru o corectă reprezentare a cetăţenilor în Parlament, prima premisă este să avem o cifră clară cu numărul de alegători. După aceea putem să discutăm despre diferite formule de vot. Pentru mine, chestiunea care vizează Registrul de alegători şi care constituie premisă a dreptului la vot, este neconstituţională”, a mai spus Nicolai.
Raportul de activitate al AEP pe anul 2017, depus în Parlament, conţine un capitol intitulat „Teze preliminare privind un Cod Electoral” şi care prezintă propuneri precum scăderea numărului parlamentarilor, alegerea diferenţiată a celor două Camere ale Parlamentului şi exercitarea dreptului de vot sub condiţia înscrierii anterioare, la cerere, în Registrul electoral. AEP spune că modificările ar putea să fie aplicate la alegerile din 2024.
